Sursa foto: Inquam Photos / Cristi Vescan
Comisia Europeană a suspendat 80 milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR pentru nereguli legate de numirile la companiile de stat din Transporturi, pentru probleme parțiale la licitații de modernizare a infrastructurii feroviare, dar cu șanse să fie rezolvate, dar și pentru probleme la metroul de la Cluj, deși, pentru acest din urmă obiectiv, întreaga sumă – circa 300 de milioane de euro – va fi suspendată definitiv, arată o parte din scrisoarea Comisiei Europene obținută de Economedia.
Comisia Europeană a suspendat în total circa 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR, conform informațiilor Economedia. Șase jaloane din 74 au fost considerate neîndeplinite satisfăcător. Într-un material anterior, am descris deja lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie, jalon pentru care Comisia a suspendat o plată de 300 de milioane de euro.
Cererea de plată mai conține trei jaloane legate de Transporturi care au întâmpinat probleme majore, respectiv: semnarea de contracte pentru 50% din lucrări legate de modernizarea infrastructurii feroviare, numirea șefilor la companiile de stat CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători și semnarea contractelor pentru 50% din lucrările la metroul din Cluj-Napoca. Economedia a scris deja, din august, că metroul din Cluj-Napoca pierde finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR.
Probleme la numirile șefilor companiilor de stat: legături ierarhice
Jalonul 79 din a treia cerere de plată prevedea ca România să selecteze și să numească noi membri ai Consiliului de administrație la companii de stat din Transporturi, precum Compania de Administrare a Drumurilor (CNAIR), Compania de Investiții Rutiere (CNIR), compania care administrează infrastructura feroviară (CFR), compania care administrează metroul din București – Metrorex și compania de transport feroviar de călători – CFR Călători.
Pe scurt, Comisia Europeană a identificat mai multe probleme la îndeplinirea acestui jalon, precum conflict de interese în procedurile de selecție, consilii de administrație incomplete, lipsa de indicatori de performanță pentru șefii aleși, legături ierarhice la selecția unor candidați.
Drept urmare, Comisia a suspendat 20 de milioane de euro pentru îndeplinirea parțială (81%) a acestui jalon.
Pe larg, Comisia Europeană a identificat cazuri de conflict de interese în procedura de selecție a anumitor candidați numiți în consiliile de administrație ale CNIR și Metrorex. Amintim că trei dintre aceștia, respectiv Mihai Barbu (Metrorex), Mariana Ioniță (CNIR) și Adrian Foghiș (CNIR) și-au dat deja demisiile, conform informațiilor Economedia și Club Feroviar.
Conform Comisiei, secretarul general din Ministerul Transporturilor care a fost numit în consiliul de administrație al CNIR supraveghea la momentul numirii sale unitatea de resurse umane, care a desemnat unul dintre cei șapte membri ai comitetului de selecție pentru întreprinderile de stat din sectorul rutier (CNAIR și CNIR). Astfel, a existat o legătură ierarhică între secretarul general și un membru al comitetului de selecție desemnat să desfășoare etapa finală a recrutării. Drept urmare, nu a existat o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru numirea secretarului general al MTI în consiliul de administrație al CNIR.
În plus, unul dintre noii membri ai consiliului de administrație al Metrorex era, la momentul numirii lor, președintele comitetului de nominalizare și remunerare. Comisia consideră că această suprapunere de funcții ar putea să fi conferit un avantaj necuvenit președintelui comitetului de nominalizare și remunerare, care a fost, de asemenea, candidat în cadrul procedurii de recrutare, ceea ce a subminat egalitatea de șanse și imparțialitatea procesului de selecție.
De asemenea, în februarie 2023, șase membri ai consiliului de administrație CNAIR au fost numiți pentru o perioadă de patru ani, în timp ce membrul consiliului de administrație care reprezenta Ministerul Finanțelor la momentul respectiv a fost numit din nou pentru o perioadă de patru luni. Prin urmare, România a prezentat Comisiei doar șase din cele șapte mandate ale noilor membri ai consiliului. La 31 mai 2024, România a confirmat că mandatul reprezentantului Ministerului de Finanțe nu a fost prelungit și că, prin urmare, noul consiliu și-a îndeplinit funcțiile cu numai șase membri.
În cazul CFR Călători, toți cei șapte membri ai consiliului au fost numiți în februarie 2023 pentru un mandat de patru ani. Cu toate acestea, unul dintre membrii nou numiți a demisionat în martie 2024 și un al doilea în mai 2024. Prin urmare, începând din mai 2024, consiliul de administrație al CFR Călători și-a exercitat funcțiile cu doar cinci membri, deși ar trebui să aibă între cinci și nouă membri.
De asemenea, pentru membrii nou numiți ai consiliului de administrație al CNIR nu au fost semnate actele adiționale care stabilesc indicatorii de performanță, la mai mult de 18 luni de la numirea lor în consiliu.
Mai mult, unul dintre secretarii de stat de la Ministerul Transporturilor a fost numit în consiliul de administrație al CNIR, în ciuda faptului că s-a clasat pe locul opt pe lista scurtă în faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru numire de către comitetul de selecție.
Drept urmare, Comisia consideră că „selectarea conducerii Ministerului Transporturilor de către comitete de selecție care includ membri cu o legătură ierarhică clară cu candidații selectați, permițând membrilor consiliului de numire și remunerare al unei societăți să participe în calitate de candidați la procedura de selecție și să fie numiți membri ai consiliului de administrație al aceleiași societăți, neocuparea posturilor vacante în consiliul de administrație și neaprobarea indicatorilor de performanță cheie pentru consiliile de administrație nou numite, precum și numirea unor personalități politice la nivel înalt în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat sunt contrare cerințelor jalonului 79”, arată documentul obținut de Economedia.
În concluzie, Comisia consideră că selecția și numirea a fost realizată transparent și competitiv pentru numai 28 de membri ai consiliului de administrație din 33 în total, la nivelul companiilor de stat din Transporturi. Doar 30 de șefi din 33 au mandate semnate pe 4 ani. Doar pentru 23 din 33 de membri ai consiliilor de administrație au indicatori de performanță aprobați. Doar 27 din 33 de membri îndeplinesc principiile bunei guvernanțe stabilite de OECD.
Probleme la semnarea contractelor pentru infrastructură feroviară
Jalonul 72 din a treia cerere de plată arăta că România trebuie să lanseze licitații și să semneze contracte pentru 50% din lucrările legate de modernizarea, modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare. Ținta se referă la atribuirea de contracte cu firmele câștigătoare echivalente cu 50% din lucrările de construcție și supraveghere a căilor ferate, după cum urmează: Modernizare, electrificare căi ferate, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș; – Modernizare, electrificare căi ferate, ERTMS pe tronsonul Cluj- Napoca – Episcopia Bihor.
Comisia consideră că acest jalon a fost îndeplinit corespunzător doar pentru 5 contracte din cele 7 vizate de jalon. Drept urmare, Comisia a decis să supende o plată de 25 milioane de euro, pentru cele două contracte. Restul investiției merge mai departe.
În ce privește neregulile, Comisia a considerat că România nu a publicat corect documente de licitație în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, un portal de licitații la nivel european, similar cu portalul local – SEAP.
„România a utilizat o procedură diferită de cea impusă de etapă, prin publicarea în SEAP a modificărilor privind cerințele minime cerințe minime pe care ofertantul câștigător trebuia să le demonstreze și care nu fuseseră publicate în mod corespunzător în JOUE, și prin neprelungirea termenului de depunere a ofertelor după modificarea caietului de sarcini. Prin urmare, România nu a îndeplinit îndeplinit cerința de la punctul 72 conform căreia „procedura de licitație s-a derulat în conformitate cu L98/2016 și cu modificările ulterioare, care au transpus Directiva europeană 2014/24/UE relevantă”. Ca atare, jalonul 72 nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător”, arată documentul Comisiei.
Probleme la semnarea contractelor pentru metroul de la Cluj
Jalonul 86 prevedea semnarea contractelor pentru 50% din lucrările pentru viitorul metrou din Cluj-Napoca, pentru secțiunea Țara Moților (Teilor) — Sf Maria (Câmpului) (7 stații), cu o lungime de 8,8 km. Licitația a fost derulată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Comisia a considerat că România nu a derulat corect licitația, tot din cauza modalității de publicare a documentelor în SEAP și în JOUE.
Conform Comisiei, licitația a fost lansată pe 16 martie 2022 în SEAP și pe 18 martie în JOUE, la o valoare estimată de 6,665 miliarde lei, cu termen-limită pentru depunerea ofertelor în data de 9 mai. Acest termen a fost însă extins ulterior de 5 ori iar contractul cu câștigătorul licitației a fost semnat pe 22 mai 2023.
Însă în total nouă rectificări la contract au fost publicate în SEAP, dar doar 5 – cele care au extins termenele pentru depunerea ofertelor – au fost publicate și în JOUE. Una dintre aceste rectificări nepublicate viza majorarea semnificativă a valorii contractului, de la 6,6 miliarde lei la peste 9 miliarde de lei.
Comisia susține că regulile europene spun că autoritățile române ar fi trebuit să extindă termenele limită atunci când erau realizate modificări majore la licitație și documentație, în concordanță cu importanța schimbărilor.
Comisia consideră că schimbările ce au avut loc la condițiile licitației au fost semnificative, nu doar simple erori administative, ceea ce ar fi putut afecta decizia ofertanților de a participa la licitație. Astfel, valoarea contractului a fost majorată cu 30% și criteriile minime au fost modificate cu numai două săptămâni înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor.
Comisia consideră astfel că România ar fi trebuit să anuleze procedura și să o reia ulterior pe baza noilor criterii.
În schimb, România a folosit procedura naținonală a „suspendării” în SEAP, ceea ce nu s-a văzut și în JOUE.
În plus, România a publicat în SEAP notificări înainte ca ele să fie publicate și în JOUE. Totodată, unele rectificări transmise JOUE nu erau în linie cu cerințele de publicare.
„În acest context, Comisia consideră că, prin neasigurarea publicării în JOUE a modificărilor privind valoarea estimată a contractului și cerințele minime pentru ofertanți și prin neprelungirea termenului de depunere a ofertelor după efectuarea acestor modificări substanțiale ale condițiilor de licitație, România nu a respectat cerința de la etapa 86 conform căreia „procedura de licitație se desfășoară în conformitate cu Legea 98/2016 și cu modificările ulterioare ale acesteia, care transpune Directiva 2014/24/UE””, arată documentul obținut de Economedia.
Momentan, Comisia a suspendat 35,5 milioane de euro din a treia cerere de plată din PNRR pentru jalonul referitor la metroul de la Cluj. Însă conform surselor Economedia și a declarațiilor oficiale ale autorităților, România nu mai are timp să reia procedurile pentru ca acest Jalon să poată fi considerat conform și pentru a finaliza licitația și lucrările la termenul limită final prevăzut de PNRR. Drept urmare, Comisia nu va putea plăti ulterior nici jaloanele subsecvente 87, 88 și 89.
În concluzie, întreaga finanțare de circa 300 de milioane de euro pentru metroul de la Cluj-Napoca va fi suspendată, iar obiectivul nu va mai putea fi finanțat deloc din PNRR.
