Ministrul Finanțelor Tanczos Barna exclude orice fel de majorare de taxe „în acest moment” sau la rectificarea bugetară, în condițiile în care prognozele și situația economică nu se schimbă. El afirmă, într-un interviu pentru Economedia, că nu se întrevede o înrăutățire atât de bruscă a situației economice încât Guvernul să fie obligat să majoreze taxele în 2025.
Ministrul susține că există premisele ca pachetul de măsuri fiscale care a intrat în vigoare la începutul acestui an să fie suficient până la sfârșitul anului pentru reducerea deficitului bugetar, cu condiția ținerii cheltuielilor sub control.
Astfel, pachetul fiscal ce ar putea conține modificări ale impozitului pe venit, pe profit, pe proprietate sau ale cotelor de TVA, pe baza scenariilor Băncii Mondiale în vederea reformelor asumate prin PNRR și Planul Fiscal, nu este necesar pentru 2025, a mai spus Tanczos Barna. Ministrul a precizat că „la momentul oportun” vor urma analize privind o astfel de reformă fiscală.
Impozitul pe proprietate „posibil” va fi revizuit cu implementare în 2026, a mai răspuns Tanczos Barna. Însă o majorare a impozitului pe dividende „momentan nu” este în plan.
Interviul integral cu ministrul Finanțelor Tanczos Barna:
Rep: Domnule ministru, aveți un mandat greu de la care se așteaptă reforme, reforme fiscale. Ați promis la preluarea mandatului că nu vor fi creșteri de taxe și impozite, dar prima taxă nouă a apărut imediat, taxa pe stâlp. Câtă încredere mai poate să aibă mediul privat în aceste promisiuni ale Guvernului?
Tanczos Barna: Este justificată întrebarea și chiar mă bucur că o puneți, pentru că pot să repet încă o dată ce am spus atunci: că voi face tot posibilul să nu creștem TVA și să nu avem situații de genul situației din decembrie. A fost o opțiune pentru Guvern când să implementeze primele măsuri de reformă fiscală. Și era opțiunea decembrie, ca să luăm o singură decizie pentru tot anul 2025 și acest lucru s-a făcut în decembrie, în ordonanța de ajustări multisectoriale. Atunci s-a decis înghețarea salariilor și pensiilor.
Pe partea de cheltuieli, a fost o decizie foarte grea, dar necesară. Pentru că, așa cum s-a văzut, presiunea majorărilor salariale din 2024 pe anul 2025 și presiunea majorărilor de pensii din 2024 pe 2025, cu indexările, nu ar fi fost sustenabilă. De aceea, Guvernul a luat o decizie foarte grea de a nu face indexări în 2025 la aceste două capitole.
Pe partea cealaltă, la analiza impozitelor și taxelor, am avut câteva angajamente față de Comisia Europeană. Am avut odată angajamentul de creștere a impozitului pe dividende. Acolo este o decizie corectă, din punctul meu de vedere. Atâta timp cât munca este impozitată cu 10%, este normal ca și capitalul să fie impozitat cu cel puțin 10%. Este o creștere de două procente, de la 8% la 10%. Am avut angajamentul cu plafonul la microîntreprinderi și acolo întrebarea a fost când se face. S-a luat decizia să se facă tot atunci.
Angajamentul de eliminare a facilităților la anumite categorii, la anumite sectoare din economie. Acolo s-au eliminat facilitățile la construcții, IT și agricultură.
A fost un pachet care s-a decis atunci și sunt convins că avem toate premisele ca acest singur pachet să fie suficient până la sfârșitul anului cu condiția ținerii cheltuielilor sub control. Și aici vom avea nevoie de largul concurs al tuturor instituțiilor și unităților administrativ-teritoriale și al concentratelor și ministerelor pentru a ține cheltuielile sub control.
Rep.: Chiar în această temă ați propus reforma sistemului bugetar. Până acum, o singură instituție a făcut asta și, mai precis Senatul. Câți oameni veți concedia dumneavoastră la Ministerul Finanțelor și în întreg aparatul bugetar?
Tanczos Barna: Am mai răspuns de mai multe ori la această întrebare, spunând că sunt convins că lucrurile se pot rezolva prin decizii manageriale și prin plecări naturale.
Dacă ne uităm doar la ieșirile din sistem din Ministerul Finanțelor, în cursul anului 2025 avem suficiente plecări ca să reorganizăm, realocăm resursele umane, în așa fel încât să putem reduce cu 5% cheltuielile de personal și cu 5% cheltuielile de funcționare. Mă aștept la același lucru cel puțin și la celelalte instituții. Cu siguranță vor fi instituții cum este Senatul sau alte agenții care vor fi comasate, unde reducerile vor fi mai mari.
Din calculele noastre, dacă acest lucru se întâmplă în 2025, ne putem încadra în plafonul de cheltuieli salariale și de personal așa cum le-am bugetat.
Rep.: Există senzația, mai ales în mediul privat, în mediul antreprenorial, că statul, exact cum spunea UDMR în campania electorală pe tot anul 2024, este prea greu, e obez, apasă pe pe spatele antreprenorilor, al angajaților din mediul privat. Politica de reducere a deficitului bugetar la niveluri sustenabile ar trebui să fie făcută pe spinarea mediului public, așa simt mulți dintre oamenii aceștia din mediul privat, cei care contribuie la crearea bugetului. Până la urmă, politica de deteriorare a deficitului bugetar s-a făcut tocmai pentru creșterea nesustenabilă a cheltuielilor sistemului public. Cum eliminați această tensiune reală care există în mediul privat, care există în toată țara de fapt, și care a avut un impact inclusiv la legerile prezidențiale?
Tanczos Barna: Încrederea se pierde foarte ușor și se recâștigă foarte încet. Deciziile din 2024, chiar dacă multe dintre ele au fost necesare, au dus la pierderea și mai drastică a încrederii cetățenilor și a mediului de afaceri în statul român. Hai să spunem că s-au creat premisele unei părți sociale, dar sustenabilitate a acestor cheltuieli este îndoielnică, într-adevăr, și tocmai de aceea a fost nevoie de înghețarea salariilor și pensiilor.
Eu sunt convins că se poate recâștiga încrederea în condițiile în care arătăm în 2025, de exemplu, că facem primii pași în această direcție. Ați amintit dumneavoastră primii pași: la Consiliul Județean Timiș, la alte consilii județene, la Senat, la instituțiile care vor fi comasate în viitor. Sunt pași pentru a recâștiga încrederea mediului de afaceri și cetățenilor.
Pe partea cealaltă, dacă cetățeanul și omul de afaceri văd în ce direcție se duc banii din impozite – avem construiri de autostrăzi, avem spitale noi construite, avem infrastructură rurală construită și avem nivel de trai ridicat sau mai bun la nivel rural – cu siguranță încrederea se recâștigă încet-încet.
Desigur, trebuie să avem reforme și în sistemul educațional, acolo unde cetățeanul, părinții trebuie să vadă că acei copii chiar învață la școală, chiar sunt pregătiți pentru un examen, un bacalaureat și nu stau 4 ani degeaba la școală, ca după aceea 80% să nu mai ia bacul din clasa respectivă, sau nu stau 4 ani la școală ca să nu ia examenul de capacitate sau să nu intre niciunul la un liceu.
Deci aceste lucruri se recâștigă ca încredere. Foarte greu, dar cred că primii pași s-au făcut. Bugetul este făcut pentru a ne câștiga încrederea cetățenilor și oamenilor de afaceri. Și noi, UDMR, am intrat în acest guvern pentru acest lucru, pentru a face exact ce am spus în campanie.
Rep.: De partea cealaltă, pentru a face toate aceste lucruri, aveți nevoie de niște venituri reale. Iar o reducere de deficit, cel puțin în ultimii ani, a fost construită pe această creștere prognozată de venituri, dar în mod realist nu s-a întâmplat niciodată ca după program. Iar majorarea cheltuielilor întotdeauna a avut un avans mai mare. Cum vă asigurați că anul acesta veniturile sunt cele pe care le-ați prognozat și că nu va fi la fel ca în anii trecuți, când cheltuielile au crescut într-un ritm mai mare. Cum veți implementa o colectare riguroasă la ANAF anul acesta?
Tanczos Barna: S-a văzut în anul 2024 ANAF a fost capabilă ca instituție să aducă 70 de miliarde venituri suplimentare la buget față de 2023.
Rep.: În continuare sub program.
Tanczos Barna: Sunt cu 1,5 procente sub program, dar 70 de miliarde înseamnă o creștere uriașă. Au 24% creștere pe impozitul pe venit, peste 15% la TVA față de anul precedent.
Rep. Dar au crescut pentru că a crescut și venitul minim.
Tanczos Barna: Sunt și conjuncturale, așa este. Dar încercăm să găsim acei indicatori care ne arată care este creșterea calitativă, nu doar conjuncturală. Tocmai de aceea în 2025 prognoza este mai prudentă și nu am spus că o să aducem 70 de miliarde în plus, ci doar 50-50 de miliarde în plus față de 2024. Cred că este o cifră realistă.
În același timp am redus din cheltuieli și reducem până la 7% deficitul. Aici avem planul de 7 ani în care ne ajută foarte mult ca această reducere de la 8,6 la 3% să nu fie una abruptă. Să nu trebuiască să facem reducerea drastică în 4 ani de zile. Întinderea pe 7 ani ne ajută la o revenire normală, treptată la un deficit de 3% și sunt convins că este un deziderat realizabil și pe partea de venituri și pe partea de cheltuieli, dacă suntem foarte fermi și dacă ținem sub control cheltuielile.
Rep.: Dar cum veți face această creștere a veniturilor colectate la buget, pentru că România are unul din cele mai mari gap-uri de TVA din toată Uniunea Europeană. Cum faceți asta? Și nu ne spuneți despre digitalizarea ANAF, pentru că nimeni nu mai crede această în această poezie.
Tanczos Barna: Pot să înțeleg că nu mai există încredere în acest lucru. Eu vă pot spune din propria experiență ce înseamnă un sistem digitalizat real-time, funcțional, cum este SUMAL-2. Lansat de mine, implementat de mine, dus la ani și jumătate la o maturitate suficient de mare, care să ducă să care să ducă la o conformare voluntară de peste 80%-90% din partea celor care operează pe piața lemnului în țară.
Cu un sistem informatic digitalizat, real-time, eficient, care duce la controlul „punct ochit, punct lovit”, cu siguranță crește imediat gradul de conformare. Dar trebuie ca ANAF să ajungă acolo. Și vă asigur că după ce terminăm bugetul, cu toți ordonatorii principali de credite, în fiecare zi de asta ne vom ocupa: de digitalizare și presiune pe ANAF pentru a avea un sistem de colectare cum este în Polonia, cum este în Ungaria. Ungaria are 27% TVA și un gap de TVA minuscul. Lucrurile se pot face și în România dacă suntem perseverenți și dacă suntem consecvenți pe digitalizare.
Rep.: Da, dacă ANAF-ul și angajații Ministerului Finanțelor vor avea curajul să se ducă peste firmele primarilor, ale președinților de consilii județene, ale puternicilor din localități și din județe care în momentul ăsta sufocă competiția internă în acele comunități. Se va întâmpla asta?
Tanczos Barna: Sunt convins că odată cu digitalizarea în sistemul informatic nu se mai vede a cu este a cui este firma. Acesta este secretul sistemului informatic. Te duci punct ochit, punct lovit la o companie aleasă în funcție de analiza de risc, nu mai știi cine este proprietarul.
Rep. Și când se întâmplă asta? Dați-ne un termen.
Tanczos Barna: Cu siguranță anul acesta veți avea controalele de acest gen, pentru că sistemul informatic deja poate să producă asemenea analize de risc.
Rep. Dacă nu se îmbunătățește colectarea, ce plan de rezervă aveți, cu ce compensați?
Tanczos Barna: Nu există altă variantă decât realizarea veniturilor și creșterea colectării. Și se poate. Sunt prognoze prudente, din punctul meu de vedere, realizabile în 2025 cu eforturi mari. Dar este un an în care acest lucru este posibil datorită implementării a patru .modele din sistemul informatic care deja generează bază de date pentru analiză de risc eficient.
Rep.: Prognoza de cheltuieli pe care se bazează bugetul dumneavoastră nu ia în calcul situații precum majorări subite de indemnizații, sporuri la instituțiile subordonate, așa cum vedem că se întâmplă pe bandă rulantă în aceste zile, când presa tot scrie și scrie și scrie despre unele dintre ele. Cum veți controla aceste majorări?
Tanczos Barna: Sunt decizii de obrăznicie. Pentru că cinci, șase, șapte, opt, zece oameni dintr-un consiliu de administrație nu înseamnă un impact bugetar atât de mare, cât de mare este impactul obraznic. În momentul în care toată țara vorbește despre strânsul curelei, sunt câteva consilii de administrație în unde unii visează să-și crească indemnizațiile. Ele vor fi oprite cu siguranță prin decizia primului ministru, prin decizia miniștrilor care trebuie să oprească aceste fenomene. În același timp, ordonanța de anul trecut impune niște limite foarte clare cu privire la sporuri, la alte tipuri de venituri decât cel al salariului de bază și lucrurile trebuie ținute în frâu, sub control nu doar de ministerul Finanțelor, ci și de celelalte ministere. Acele lucruri sunt oprite și vor fi oprite cu siguranță. Și mulțumesc și cu ocazia asta presei, pentru că multe dintre ele sunt descoperite de presă, nu de ministru, care ar trebui să știe că cei care au fost trimiși și acolo de minister încearcă să modifice aceste venituri.
Rep.: Ați spus că veți urmări execuția bugetară în fiecare lună. Ce rezerve aveți în cazul în care nu merge așa cum plănuiți și care sunt șansele ca în luna mai, după alegeri, să ne trezim cu o rectificare bugetară. Și ce va presupune aceasta? Veți tăia de la investiții sau veți majora taxe sau veți introduce taxe?
Tanczos Barna: Nu avem nevoie de majorări de taxe, cu siguranță, în acest moment. Putem ține cheltuielile sub control. Este și rolul ministerelor, ordonatorilor principali de credite. În momentul în care lucrurile sunt foarte clare și le spunem că nu vor primi bani suplimentari la rectificare, va trebui să se descurce cu bugetul pe care îl au. Este o decizie fermă și trebuie să ne ținem de această decizie, altfel, cu siguranță intrăm înapoi pe acel făgaș deja obișnuit al rectificărilor bugetare care au dus deficitul României de la 5,5% la 8,6% și atunci n-am făcut nimic. Cred că avem suficientă forță și angajament din partea Guvernului și din partea președinților celor trei formațiuni politice ca să facem acest lucru.
Rep.: Excludeți deci o creștere de taxe la rectificare?
Tanczos Barna: În momentul de față da. Prognoza e prognoză și situația economică e situația economică la nivel mondial. Cu siguranță că nu suntem absurzi. Dar în momentul de față, ce vă pot spune este că nu avem nevoie de modificări de taxe anul acesta.
Rep.: Dar dacă vom fi în situația unei înrăutățiri bruște a situației macroeconomice, că e vorba de tarife vamale impuse de SUA, că e vorba de o scădere economică și veți fi pus în situația de a alege între două decizii: aceea de introduce taxe noi sau de a mări unele taxe deja existente și aceea de a proceda la o reformă rapidă, la o tăiere rapidă a cheltuielilor bugetare, ce veți alege dumneavoastră, ca ministru?
Tanczos Barna: Reforma imediată, cum spuneți dumneavoastră, tăierea imediată a cheltuielilor înseamnă oprirea instituțiilor.
Rep.: Nu neapărat. O tăiere de 10% a cheltuielilor bugetare nu cred că oprește nicio instituție.
Tanczos Barna: Nu neapărat. Nu este o reformă bruscă. Este o reformă liniară – 5%, 10%, este o scădere liniară și oricând se poate face. Dacă suntem în limita de 10%, cu siguranță aleg varianta de reformă.
Nu cred că există premisele unei înrărutățiri atât de grave a situației economice încât să avem nevoie de creșteri de taxe. Momentan nu se întrevede nicio înrăutățire așa de bruscă încât România să fie obligată să majoreze taxe și impozite în 2025.
Rep.: Și totuși avem un plan fiscal care va fi făcut pe baza scenariilor Băncii Mondiale și el presupune venituri suplimentare de 26 de miliarde de lei. Prin ordonanța trenuleț, aduceți doar 6 miliarde de lei. Trebuie deci să luați niște măsuri de creștere a veniturilor. Care vor fi acestea?
Tanczos Barna: Pachetul de măsuri s-a luat deja și în momentul în care am făcut bugetul pe 7% ne-am încadrat exact în acele limite. Acolo erau probabil mai multe variante. Nici nu am văzut toate acele documente despre care vorbește toată lumea, că în 2024 s-au prezentat, nu s-au prezentat, au plecat pe surse.
Ceea ce vă pot spune acum este că bugetul este făcut pe 7% cu reducerea cheltuielilor pe de o parte și cu reașezarea surselor de venit între diverse entități, dintre autoritățile locale, de exemplu, și bugetul de stat, o echilibrare din fondul de solidaritate națională și nu din TVA. Și acest lucru iarăși este o reformă substanțială în finanțarea autorităților publice locale, o creștere treptată a veniturilor veniturilor la UAT-uri prin păstrarea procentului de 63% și 15% pentru UAT-uri și pentru consiliile județene. Deci aceste lucruri deja încep să se echilibreze. Și acum, așa cum este făcut bugetul, ne încadrăm în 7% deficit fără a fi nevoie de alte creșteri de taxe.
Rep.: Indiferent de aceste măsuri pe care le-ați luat, planul fiscal pe care l-am agreat cu Comisia Europeană prevede reformă a impozitului pe venit, a impozitului pe profit, este un scenariu impozitul progresiv, cotele diferențiate de TVA. Toate acestea, pentru ca economia în următorii 7 ani să se așeze pe niște baze sănătoase, astfel încât unii să nu mai fie favorizați față de ceilalți. Aceste măsuri vor trebui luate oricum. Care este pachetul, combinația de măsuri?
Tanczos Barna: Le vom discuta la momentul oportun. Pachetul fiscal nu este astăzi necesar pentru 2025 și la momentul oportun intrăm pe analize, pe o reformă fiscală. Încă o dată, primul pachet de reformă fiscală s-a făcut la sfârșitul anului trecut.
Restul se face acum prin buget, inclusiv prin finanțarea diferită a unităților administrativ-teritoriale și implementarea unor principii diferite. De exemplu, nu mai lucrăm cu INS-ul ca bază de plecare pentru populație, ci lucrăm cu recensământul. Acolo avem minus 2,3 milioane de români, pentru care UAT-urile primeau câteodată fictiv sume suplimentare. Sunt reduceri la anumite unități administrativ-teritoriale. În primul an cred că trebuie să facem o compensare, tocmai ca să nu fie o trecere bruscă.
Sunt județe care pierd 100.000 de oameni în recensământ față de INS. Și acolo finanțările erau pe persoane fictive înregistrate pe câte o adresă, cu sutele, cu miile. Eliminăm aceste lucruri. Este o reformă fundamentală pe finanțarea unităților administrativ-teritoriale. Și acolo trebuie să asigurăm o trecere mai lină, o compensare în primul an și după aceea să se așeze toată județele, toate orașele, municipiile pe cifre reale de locuitori, de cetățeni, de producători din localitatea respectivă, de impozit pe venit colectat din localitatea respectivă. Și să avem și această plasă de siguranță, care înseamnă echitate, colectare de la toată lumea într-un fond de solidaritate și de acolo să împărțim bani pentru comunitățile mai mici.
Nu înseamnă doar o reformă, este un pachet de reforme care se implementează treptat. Eu sunt adeptul unor pași consecvenți, pas cu pas, decât să luăm decizii prin care să bruscăm ori economia, ori unitățile administrativ-teritoriale, ori instituțiile. Și cred că dacă pe fiecare palier avem câte un pas înainte, ele se unesc și avem o soluție, cum este bugetul, de exemplu, pe 7%.
Rep.: Impozitul pe proprie proprietate va fi revizuit, cu implementare în 2026?
Tanczos Barna: 2026 posibil. Cu siguranță trebuie să analizăm foarte exact ce înseamnă impozitul pe proprietate, ce înseamnă colectarea și corecțiile de alocare de TVA din buget către cei care nu fac colectare bună din impozitele locale.
Rep.: Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș spunea că mai este loc de o majorare a impozitului pe dividende. Aveți în plan o altă creștere pentru anul acesta sau anul viitor?
Tanczos Barna: Momentan nu.
Rep.: Taxele parafiscale sunt o pacoste pentru foarte mulți antreprenori, mai ales pentru cei mici. Colectarea lor de multe ori costă mai mult decât veniturile atrase la buget. Pe scurt, luați în calcul o evaluare a acestor taxe para-fiscale și, dacă da, pe care credeți că ar trebui să le eliminați?
Tanczos Barna: Cu siguranță va trebui să analizăm toate taxele para-fiscale. Avem o multitudine de elemente constitutive, foarte multe idei venite din Parlament, proiecte de legi aprobate. Ele trebuie așezate și puse în ordine. Săptămâna trecută, de exemplu, am corectat câteva decizii luate în Parlament, pentru că s-au făcut fără un impact de aplicare și impact bugetar sau fiscal bine făcut. Da, este nevoie de o analiză a tuturor taxelor, alte decât cele principale și o reașezare a lor.
Rep.: Cum a ajuns UDMR să ia Ministerul Finanțelor. E pentru prima oară. Ați cerut acest lucru?
Tanczos Barna: Am cerut acest lucru, am cerut Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării. A fost o negociere foarte grea, unde domnul Kelemen Hunor, de obicei, a fost cel mai performant.
Rep.: Domnul Kelemen Hunor a spus la un moment dat că nu își mai dorește încă un mandat de președinte, după ce se termină acesta de președinte la UDMR. Luați în calcul, când i se termină mandatul, să intrați în cursa pentru șefia UDMR?
Tanczos Barna: Domnul Kelemen vrea să mai continue. Așa cred eu. Avem nevoie de dânsul.
Rep.: Mai există vreun lucru pe care vreți să-l adăugați legat de buget, legat de reforma fiscală și pe care nu l-am prins?
Tanczos Barna: Este foarte important că ne bazăm în continuare pe o economie solidă în România, o economie capabilă de creștere, o economie care trebuie susținută inclusiv prin politici sectoriale, astfel încât această, acest leadership pe care ni-l luăm încet-încet în regiune să fie păstrat și să fim un exemplu pentru foarte mulți. Anul 2024 a fost un an dificil din toate punctele de vedere. Dar putem să ne revenim și să redevenim acea țară care este arătată ca exemplu pe creștere economică și pe seriozitate și pe implementarea politicilor fiscal-bugetare.
Rep.: Aveți o întâlnire cu investitori. România așteaptă deciziile privind rating-ul de la cele trei mari agenții de rating. Până acum au fost semnale. Urmează și deciziile pe rating-uri./ În cazul unor decizii negative pe rating, down-gradarea României, care este scenariul dumneavoastră de lucru?
Tanczos Barna: Mă aștept la o păstrare a rating-ului, pentru că cele două semnale date de S&P și de Fitch au fost recepționate de Guvern așa cum trebuie. Au fost recepționate ca semnale de alarmă și imediat s-au luat și măsurile pe care le implementăm prin bugetul anului 2025. Mă aștept ca ratingurile să fie păstrate. Ne așteaptă un an dificil din acest punct de vedere. Trebuie să arătăm că suntem credibili, că suntem serioși și atunci lucrurile vor merge într-o direcție bună cu siguranță.