Guvernul a adoptat în ședința de joi o ordonanță de urgență prin care va putea să îi demită pe șefii aleși incorect la companiile de stat , fără să riște ca aceștia să dea statul în judecată și să câștige, cum au făcut mulți șefi ai Transelectrica, au declarat surse guvernamentale pentru Economedia. Cei demiși vor primi compensații care acoperă 6 luni de indemnizații, conform surselor. Schimbarea a fost adoptată pentru că altfel România risca să piardă 300 de milioane de euro din PNRR, pentru că nu ar fi ales corect șefi noi la companiile de stat.
- Amintim că Economedia a scris în exclusivitate, în iulie, despre un potențial conflict de interese la alegerea șefilor „corporatiști” ai companiilor de stat din Energie, unde anunțurile de recrutare au fost postate la „mica publicitate” sau au existat relații ierarhice sau influențe politice între candidați și membrii comitetului de selecție.
- Numirea de șefi la companii din energie este unul dintre jaloanele care împiedică primirea a 1,1 miliarde euro din PNRR din cererea de plată numărul 3, după cum a scris Economedia AICI. Doar acest jalon valorează 300 de milioane de euro.
- Comisia Europeană a suspendat 20 milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR și pentru nereguli legate de numirile la companiile de stat din Transporturi, dar aici majoritatea celor vizați au demisionat.
- Toate companiile de stat cu probleme la numirile șefilor.
UPDATE Premierul Marcel Ciolacu a confirmat adoptarea acestei modificări, pentru a rezolva jalonul restant din PNRR și a precizat că oamenii politici și secretarii de stat nu pot participa la selecția șefilor de companii de stat sau „nu vor mai avea calitatea de secretat de stat”.
„Ieri am luat o decizie foarte clară. Chiar dacă legislativ nu era recomandare făcută nici de Comisia Europeană nici de OECD, ca și cutumăm, oamenii politici și secretarii de stat nu pot participa la selecția șefilor de companii de stat pe ordonanța 109. Legea nu interzice, dar atunci nu va avea calitatea de secretar de stat. Domnul Burduja a preluat de la fostul ministru această problemă. Comisia a depistat anumite nereguli în selecția pe ordonanța 109. Și sunt anumite recomandări și este o sumă destul de consistentă care se va opri pe o perioadă de 6 luni până când se va remedia acest lucru. Eu ieri împreună cu membrii guvernului am dat deja o ordonanță astfel încât Sebastian Burduja să nu își asume pe persoană fizică, ne asumăm cu toții, tot guvernul, o tâmpenie făcută de alt guvern și de alt ministru”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, vineri, după o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, inclusiv despre implementare PNRR în România.
UPDATE Textul modificării legislative:
„După alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (31) cu următorul cuprins:
”(31) Autoritatea publică tutelară poate înceta înainte de termen, din cauze neimputablie, contractele de mandat ale membrilor consiliului de administrație/respectiv consiliului de supraveghere, în vederea îndeplinirii jaloanelor sau țintelor stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență. În acest caz, remunerațiile compensatorii/daunele interese stabilite contractual pentru revocarea fără justă cauză sau intempestivă prevăzute în aceste contracte de mandat se reduc de drept la valoarea de maxim 6 remunerații.””
Articolul inițial:
„A fost adoptat un articol care dă posibilitatea să le încetezi mandatul celor pentru care sunt suspiciuni că au fost selectați incorect”, a declarat o sursă pentru Economedia.
Șefii demiși vor primi o compensație care acoperă 6 luni de indemnizații, a declarat altă sursă pentru Economedia.
Surse guvernamentale consultate de Economedia spuneau în octombrie că România vrea să reia selecțiile de șefi „corporatiști” la 14-15 companii de stat din Energie, după ce Comisia Europeană a sesizat o serie de persoane numite deși existau incompatibilități și conflicte de interese.
Toate selecțiile pe care Comisia Europeană le contestă sunt selecții definitive pe Ordonanța guvernanței corporative 109, organizate în mandatul fostului ministru al Energiei Virgil Popescu și în mandatul actualului ministru Sebastian Burduja.
„Selecțiile trebuie reluate. Cu siguranță le reluăm pe baza scrisorii Comisiei Europene. Vom avea o actualizare de legislație pe guvernanța corporativă, luna viitoare. Acolo unde Comisia Europeană a constatat că selecția este neconformă se reia procedura. Ne asumăm prin act normativ astfel încât să nu poată fi contestată. Încetează mandatele pentru incompatibilitate. Mandatul nu poate fi peste lege”, au declarat sursele guvernamentale pentru Economedia, în octombrie.
Scrisoarea Comisiei Europene din vară descrie cum un secretar de stat din Ministerul Energiei era președinte al comisiei de selecție pentru conducerea unei companii și apoi el a fost selectat chiar de această comisie pentru a ocupa loc în conducerea companiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în consiliul de administrație al unei companii de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în același mod de către comisie formată din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a ajuns chiar președinte al consiliului de administrație. Altă persoană a demisionat din consiliul de supraveghere pentru a fi numit în consiliul de administrație în calitate de director general. Un membru al comitetului de nominalizare și remunerare al unei companii a candidat și a fost ales în consiliul de administrație. Documentul mai arată alți membri din conducere au fost aleși fără procedură de selecție competitivă și transparentă. Problemele, pe larg, aici.
În plus, Comisia Europeană a suspendat 20 milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR pentru nereguli legate de numirile la companiile de stat din Transporturi. Jalonul 79 din a treia cerere de plată prevedea ca România să selecteze și să numească noi membri ai Consiliului de administrație la companii de stat din Transporturi, precum Compania de Administrare a Drumurilor (CNAIR), Compania de Investiții Rutiere (CNIR), compania care administrează infrastructura feroviară (CFR), compania care administrează metroul din București – Metrorex și compania de transport feroviar de călători – CFR Călători. Pe scurt, Comisia Europeană a identificat mai multe probleme la îndeplinirea acestui jalon, precum conflict de interese în procedurile de selecție, consilii de administrație incomplete, lipsa de indicatori de performanță pentru șefii aleși, legături ierarhice la selecția unor candidați. Drept urmare, Comisia a suspendat 20 de milioane de euro pentru îndeplinirea parțială (81%) a acestui jalon. Pe larg, Comisia Europeană a identificat cazuri de conflict de interese în procedura de selecție a anumitor candidați numiți în consiliile de administrație ale CNIR și Metrorex. Amintim că trei dintre aceștia, respectiv Mihai Barbu (Metrorex), Mariana Ioniță (CNIR) și Adrian Foghiș (CNIR) și-au dat deja demisiile, conform informațiilor Economedia și Club Feroviar. Detalii aici.
Mai amintim că inclusiv super-agenția AMEPIP, care ar trebui să supraveghere companiile de stat, și-a ales șefi cu probleme, după cum a semnalat Economedia în exclusivitate anul trecut. Ulterior, aceștia și-au dat demisia.
Puteți citi aici lista integrală a companiilor de stat cu probleme la numirea șefilor, alături de observațiile Comisiei Europene și ale altor instituții care reclamă aceste probleme. De asemenea, există probleme și semne de întrebare și la alte instituții, unde șefi au fost numiți apropiați ai marilor partide.
