Volumul investițional în sectorul rezidențial european a atins nivelul de 13,3 miliarde de euro în primul semestru din 2025, în creștere cu 15% față de rezultatul din perioada similară din 2024 și reprezentând 13% din totalul investițiilor imobiliare derulate în prima jumătate a acestui an, potrivit datelor Savills, companie în consultanță imobiliară.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„România se află deocamdată spre coada clasamentului destinațiilor preferate de investitorii instituționali în segmentul rezidențial, însă acest lucru ar putea să se schimbe pe termen mediu și lung. Lipsa unei legislații dedicate, de natură să stimuleze fondurile de investiții să se îndrepte spre România, este unul dintre motive, dar nu cel mai important. Orientarea puternică a românilor către a fi mai degrabă proprietari decât chiriași, inexistența unui stoc relevant de produse specifice și fundamentele macroeconomice actuale sunt aspecte care țin încă pe loc acest segment”, spune Oana Popescu, Head of Residential în cadrul Crosspoint Real Estate și Asociat Internațional al Savills în România.
La nivel european, oferta a devenit relativ restrânsă comparativ cu cererea, cu un număr în scădere cu 11% al tranzacțiilor cu o valoare de peste 100 de milioane de euro. Diminuarea oportunităților de investiție din țări din Europa de Vest precum Germania, Marea Britanie, Franța, Danemarca și Suedia, care domină piața de profil și unde 40%-50% dintre locuitori sunt chiriași, a condus deja la ascensiunea unor zone care au atras în ultimii ani un volum semnificativ de investiții pe acest segment, printre care Italia și Spania în sudul continentului sau Cehia în Europa Centrală și de Est.
Care sunt perspectivele României?
România, țara europeană cu cei mai puțini chiriași, cu o rată de deținere a locuințelor de 94,3% la finele anului trecut, cu 26% mai mare decât media Uniunii Europene, nu a intrat deocamdată pe radarul marilor investitori în portofolii rezidențiale din sectorul multifamily (proiecte built-to-rent, adică locuințe colective construite special pentru închiriere).
Până acum, prețul relativ scăzut al locuințelor comparativ cu alte piețe europene și condițiile favorabile de creditare au făcut ca achiziția unei locuințe să fie mai avantajoasă decât plata unei chirii pe termen lung. În plus, raportul demografic supraunitar rural/urban a condus la un stoc rezidențial format în proporție majoritară din locuințe individuale.
„Creșterea peste medie a costurilor de construcție, cu 42% în trimestrul al patrulea din 2024 comparativ cu trimestrul al patrulea din 2021, în contextul unei aprecieri medii cu 23% a acestui indicator la nivelul Uniunii Europene, are un impact direct asupra prețurilor apartamentelor și estimăm că va stimula piața închirierilor rezidențiale din România. Din perspectiva noastră, acest context creează o oportunitate favorabilă pentru marii investitori să dezvolte segmentul built-to-rent. Creșterea costurilor de construcție și a TVA-ului la 21%, accesul mai dificil la creditare și scăderea puterii de cumpărare pot conduce la o amplificare a pieței de închirieri și la maturizarea acestei nișe în România”, a explicat Oana Popescu, care observă deja semnale încurajatoare pentru acest segment, chiar dacă momentan oferta de proiecte built-to-rent este încă redusă și fragmentată.
Mentalitatea generațiilor tinere, mobilitatea profesională și accesul tot mai dificil la credit bancar creează o bază solidă pentru dezvoltarea pieței. Primele proiecte instituționale dedicate închirierii, cu randamente estimate în jur de 7%, ar putea marca începutul maturizării pieței și atragerii fondurilor internaționale.
„Așa cum clădirile de birouri au fost produsul preferat de investitori pentru obținerea unor randamente stabile în ultimele două decenii, credem că următorul pariu câștigător ar trebui să fie pe proprietăți rezidențiale built-to-rent”, potrivit sursei citate.