Sursa foto: Facebook
Viitoarea lege a salarizării va păstra doar anumite sporuri, cele considerate „cu adevărat relevante”, potrivit unei propuneri a Ministerului Muncii. Ministrul Raluca Turcan a detaliat pentru Economedia ce astfel de sporuri „relevante” vor rămâne în noua lege.
Ministerul Muncii a propus, într-un memorandum, schimbări majore în salarizarea bugetarilor, printre care și plafonarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază sau analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante.
Ministrul Muncii Raluca Turcan a dat câteva exemple de sporuri „relevante” care ar putea rămâne în noua lege, respectiv: sporuri pentru activitatea în zone izolate, munca din zilele libere sau activitatea operativă (în cazul polițiștilor care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative).
Potrivit ei, unele sporuri sunt „inventate, pentru a crește venitul, nu pentru a recompensa o performanță sau a compensa un risc sau o dificultate care lipsesc în alte activități”. „Așa s-a ajuns la o situație de haos, cu sporuri care nu reflectă realitatea și s-a compromis chiar ideea corectă de spor care recompensează o performanță sau compensează un risc, o dificultate excepțională. Vrem ca sporurile să reflecte realitatea, nu să creeze inechitate sau să fie mincinoase. Există 80.000 de angajați cu salariul minim în sistemul bugetar și este mult mai corect să fie repoziționați în grila de salarizare salariile foarte mici, decât să fie inventate sporuri. Nu trebuie inventate sporuri pentru a crește artificial venitul, ci trebuie un salariu de bază care să reflecte valoarea muncii”, a scris ulterior, într-o postare pe Facebook, Raluca Turcan.
Ministrul a precizat că un alt element în discuție este simplificarea modului de stabilire a drepturilor salariale, respectiv cât mai puține sporuri și stabilirea cât mai simplă a salariilor, cu elemente clare, ca de exemplu eliminarea sporurilor de „până la”.
Ministrul Muncii afirmă de asemenea că modul în care este aplicată acum salarizarea în domeniul Justiției a dat naștere la numeroase litigii sau acțiuni câștigate de magistrați sau alte categorii de personal care au costat statul foarte mult atât din perspectiva dobânzilor, cât și a cheltuielilor cu aceste procese, inclusiv cheltuieli substanțiale cu executările silite.
Diferențe între salarii din administrația locală și cea centrală
Ministrul Muncii a mai afirmat că la nivelul administrației publice locale se identifică o serie de dezechilibre salariale între unitățile administrativ teritoriale de nivel similar. „Așa apar diferențele fără nicio logică între angajați cu aceeași activitate și aceeași pregătire”, afirmă Turcan.
Potrivit unui exemplu dat de ministrul Muncii, un consilier superior gradația 5 în administrația locală are salariul de bază 10.982 lei, în timp ce aceeași funcție – consilier superior gradația 5, în administrația centrală, are salariul de bază 8.982 lei. „Diferența între acești doi oameni cu aceeași funcție, aceeași pregătire și care fac același lucru este de 2.000 de lei în favoarea angajatului din administrația locală, fără nicio logică”, afirmă Turcan.
Un alt exemplu dat de ministru este cel al unui consilier grad profesional superior (S) angajat într-un județ, care câștigă 9.775 lei, iar în alt județ, exact aceeași funcție este plătită cu 5.492 lei, cu peste 4.000 de lei mai puțin.
Ministrul Muncii a precizat că „niciun venit nu va scădea, prin aplicarea acestor principii”.
„Vor crește acele salarii care au fost mult lăsate în urmă prin inechitățile legislației adoptate în trecut. Salarizarea în sectorul public va deveni unitară, predictibilă și va fi în corelație cu eficiența instituțiilor. Plafonarea sporurilor nu înseamnă scăderea sporurilor mai mari de acum, ci reașezarea unei bune părți a sporurilor în salariile de bază”, afirmă Raluca Turcan.
Ministrul a precizat, de asemenea, că „este prematur să ne referim la impactul financiar” al noilor prevederi, întrebată de Economedia câți bani va economisi statul prin aceste măsuri.