Ce sporuri vor fi plătite bugetarilor în viitoarea lege. Raluca Turcan: Sporuri pentru activitatea în zone izolate, munca din zilele libere sau activitatea operativă

Raluca Turcan Sursa foto: Facebook

Viitoarea lege a salarizării va păstra doar anumite sporuri, cele considerate „cu adevărat relevante”, potrivit unei propuneri a Ministerului Muncii. Ministrul Raluca Turcan a detaliat pentru Economedia ce astfel de sporuri „relevante” vor rămâne în noua lege.

Ministerul Muncii a propus, într-un memorandum, schimbări majore în salarizarea bugetarilor, printre care și plafonarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază sau analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante.

Ministrul Muncii Raluca Turcan a dat câteva exemple de sporuri „relevante” care ar putea rămâne în noua lege, respectiv: sporuri pentru activitatea în zone izolate, munca din zilele libere sau activitatea operativă (în cazul polițiștilor care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative).

Potrivit ei, unele sporuri sunt „inventate, pentru a crește venitul, nu pentru a recompensa o performanță sau a compensa un risc sau o dificultate care lipsesc în alte activități”. „Așa s-a ajuns la o situație de haos, cu sporuri care nu reflectă realitatea și s-a compromis chiar ideea corectă de spor care recompensează o performanță sau compensează un risc, o dificultate excepțională. Vrem ca sporurile să reflecte realitatea, nu să creeze inechitate sau să fie mincinoase. Există 80.000 de angajați cu salariul minim în sistemul bugetar și este mult mai corect să fie repoziționați în grila de salarizare salariile foarte mici, decât să fie inventate sporuri. Nu trebuie inventate sporuri pentru a crește artificial venitul, ci trebuie un salariu de bază care să reflecte valoarea muncii”, a scris ulterior, într-o postare pe Facebook, Raluca Turcan.

Ministrul a precizat că un alt element în discuție este simplificarea modului de stabilire a drepturilor salariale, respectiv cât mai puține sporuri și stabilirea cât mai simplă a salariilor, cu elemente clare, ca de exemplu eliminarea sporurilor de „până la”.

Ministrul Muncii afirmă de asemenea că modul în care este aplicată acum salarizarea în domeniul Justiției a dat naștere la numeroase litigii sau acțiuni câștigate de magistrați sau alte categorii de personal care au costat statul foarte mult atât din perspectiva dobânzilor, cât și a cheltuielilor cu aceste procese, inclusiv cheltuieli substanțiale cu executările silite.

Diferențe între salarii din administrația locală și cea centrală

Ministrul Muncii a mai afirmat că la nivelul administrației publice locale se identifică o serie de dezechilibre salariale între unitățile administrativ teritoriale de nivel similar. „Așa apar diferențele fără nicio logică între angajați cu aceeași activitate și aceeași pregătire”, afirmă Turcan.

Potrivit unui exemplu dat de ministrul Muncii, un consilier superior gradația 5 în administrația locală are salariul de bază 10.982 lei, în timp ce aceeași funcție – consilier superior gradația 5, în administrația centrală, are salariul de bază 8.982 lei. „Diferența între acești doi oameni cu aceeași funcție, aceeași pregătire și care fac același lucru este de 2.000 de lei în favoarea angajatului din administrația locală, fără nicio logică”, afirmă Turcan.

Un alt exemplu dat de ministru este cel al unui consilier grad profesional superior (S) angajat într-un județ, care câștigă 9.775 lei, iar în alt județ, exact aceeași funcție este plătită cu 5.492 lei, cu peste 4.000 de lei mai puțin.

Ministrul Muncii a precizat că „niciun venit nu va scădea, prin aplicarea acestor principii”.

„Vor crește acele salarii care au fost mult lăsate în urmă prin inechitățile legislației adoptate în trecut. Salarizarea în sectorul public va deveni unitară, predictibilă și va fi în corelație cu eficiența instituțiilor. Plafonarea sporurilor nu înseamnă scăderea sporurilor mai mari de acum, ci reașezarea unei bune părți a sporurilor în salariile de bază”, afirmă Raluca Turcan.

Ministrul a precizat, de asemenea, că „este prematur să ne referim la impactul financiar” al noilor prevederi, întrebată de Economedia câți bani va economisi statul prin aceste măsuri.

Sursa foto: Facebook

Comentarii

  1. Aceasta lege care se presupune a fi adoptată va fi neconstitutionala.

    Si va naste o lege care prost aplicata va mari risipa bugetara.
    Nu spune nimeni nimic de impact, de eficienta sau de dezechilibrele si anomaliile pe care le perpetuează.
    Astazi in Ro sunt cca 3200 de Primarii.
    Cu un nr de bugetari ultrastufos.
    De ex. La o Primărie Rurală dintr-o comuna cu 1300 de suflete sunt 26 sau 27 de funcționari.
    Din care trei Pensionari Cumularzi.
    Cum a arătat D-na Turcanu la Primaria Rurală sunt salarii colosale.
    Dar nu observa ridicolul:
    Un salariat la 45 de locuitori!
    Al comunei care se depopulează si este in moarte clinica.

    Anomalia aceasta trebuie desfiintata fie prin Legea Salarizarii sau prin comasarea comunelor.
    Primăriile la tara, cca 2800 buc. toaca multi bani cu salariile nesimtite a propriilor salariați.
    Spre comparatie in 1989 oricare din aceste Primarii suprapopulate avea 6 sau 7 funcționari.
    Ce scriau cu chimic.
    Azi orice Primărie are omu si calculatorul, birocrație cat cuprinde si nu stiu daca aduce plusvaloare vreunul din salariați.
    Primăriile sunt suprapopulatecu salariați mediocri cu Spiru si pensionari Cumularzi de 75 de anișori!
    Legea salarizarii trebuie sa reducă risipă bugetară nu vorbe, vorbe, pentru ca in fapt nu se va face nimic!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *