Sursa foto: Historia
MApN, prin Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI, Universitatea Politehnica din București și Automobiles Gillet S.A. Belgia – producător auto de mașini personalizate (custom made), au intrat într-un parteneriat științific și de cercetare pentru implementarea propulsiei în auto și sectorul aerian prin motorul cuantic și proiectarea unor echipamente militare și civile bazate pe pile de combustie.
- Citește aici acordul de parteneriat – Parteneriat Gillet
Nu sunt singurele obiective al acestui parteneriat în cercetarea științifică cu aplicații civile și militare. Instituțiile implicate vor și un model matematic și de dezvoltare a unui model experimental pentru pila Vasilescu – Karpen, un potențial perpetuum mobile cu multiple aplicații, precum și realizarea studiului teoretic, urmat de experimentarea lui, pentru „soluțiile de tip solid-state pentru stocarea energiei electrice, cu aplicație directă în domeniul ingineriei transportului”.
Acordul de parteneriat este semnat de Comandatul ACTTM, Colonel Prof. Univ. Dr. Tudor – Vasile Țigănescu, de Directorul Institutului “Petru Poni” Valeria Harabagiu, de Rectorul Politehnicii Mihnea Costoiu, de Directorul Institutului “COMOTI Dr. Valentin Silvestru și pentru proprietarul Automobiles Giller din Belgia, Tony Gillet, Dr. Ing. Dan Hazaparu.
Acordul se întinde pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea de a fi prelungit. Finanțarea activităților de cercetare va fi asigurată prin atragerea de fonduri europene, naționale și private. Rămâne de văzut care va fi implicarea financiară a MApN-ului, Armata având una dintre cele mai generoase bugete din România, acum existând și o componentă de cercetare-dezvoltare științifică de poate fi dezvoltată.
Potrivit unor surse apropiate Acordului, parteneriatul multiinstituțional, public-privat este eligibil a fi finanțat inclusiv prin PNRR, demersurile în acest sens urmând să înceapă.
„În îndeplinirea activităților prevăzute la art. 3, Părțile convin și își propun:
a) să inițieze manifestări științifice organizate în comun (sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, conferințe, workshop-uri etc.);
b) să faciliteze accesul părților la fondurile de informare-documentare proprii;
c) să stimuleze accesul specialiștilor la publicarea lucrărilor științifice la manifestările și în periodicele celor două părți:
d) să realizeze schimb de periodice și publicații, pe bază de reciprocitate;
e) să promoveze și să instrumenteze în comun programe/proiecte/teme de cercetare științifică multidisciplinare și interdisciplinare, cu finanțare din fonduri naționale și internaționale, în condițiile legii;
f) să realizeze schimb reciproc de informații referitoare la activitatea științifică a altor instituții;
g) să acorde sprijin reciproc în efectuarea unor testări și măsurători în laboratoare/centre de cercetare proprii;
h) să faciliteze mobilitatea inter-instituțională a cadrelor didactice și de cercetare științifică;
i) să acorde sprijin în promovarea, prin mass-media, a imaginii și realizărilor fiecărei părți, a inițiativelor și acțiunilor comune.”,
j) să promoveze și să instrumenteze în comun programe/proiecte/teme de cercetare științifică multidisciplinare și interdisciplinare, cu finanțare din fonduri naționale și internaționale, în condițiile legii;
k) să realizeze schimb reciproc de informații referitoare la activitatea științifică a altor instituții;
l) să acorde sprijin reciproc în efectuarea unor testări și măsurători în laboratoare/centre de cercetare proprii;
m) să faciliteze mobilitatea inter-instituțională a cadrelor didactice și de cercetare științifică;
n) să acorde sprijin în promovarea, prin mass-media, a imaginii și realizărilor fiecărei părți, a inițiativelor și acțiunilor comune”;
p) să promoveze și să instrumenteze în comun programe/proiecte/teme de cercetare științifică multidisciplinare și interdisciplinare, cu finanțare din fonduri naționale și internaționale, în condițiile legii;
q) să realizeze schimb reciproc de informații referitoare la activitatea științifică a altor instituții;
r) să acorde sprijin reciproc în efectuarea unor testări și măsurători în laboratoare/centre de cercetare proprii;
s) să faciliteze mobilitatea inter-instituțională a cadrelor didactice și de cercetare științifică;
t) să acorde sprijin în promovarea, prin mass-media, a imaginii și realizărilor fiecărei părți, a inițiativelor și acțiunilor comune.
y) să promoveze și să instrumenteze în comun programe/proiecte/teme de cercetare științifică multidisciplinare și interdisciplinare, cu finanțare din fonduri naționale și internaționale, în condițiile legii;
z) să realizeze schimb reciproc de informații referitoare la activitatea științifică a altor instituții;
aa) să acorde sprijin reciproc în efectuarea unor testări și măsurători în laboratoare/centre de cercetare proprii;
bb) să faciliteze mobilitatea inter-instituțională a cadrelor didactice și de cercetare științifică;
cc) să acorde sprijin în promovarea, prin mass-media, a imaginii și realizărilor fiecărei părți, a inițiativelor și acțiunilor comune”, se arată la Articolul 4 al Acordului.
Pentru activitățile desfășurate de către ACTTM, pentru îndeplinirea scopului și obiectivelor colaborării din prezentul acord de parteneriat se va solicita aprobarea prealabilă a șefului DGArm – MApN, se mai arată în actul citat.
Despre pila Karpen, literatura de specialitate, în particular, dar și cea generalistă, în general, nu oferă prea mult material de studiu. Culmea, găsim mai multe articole în media străină, cea italiană sau cea franceză, în ciuda faptului că realizarea savantului român, care a fost și membru al Academiei, din 1923 este remarcabilă. Următorul articol explicativ este din Historia.
Pila electrică este un dispozitiv electrochimic ce transformă energia rezultată dintr-o reacţie chimică în energie electrică. Este vorba de generare de electroni şi de asigurarea circulaţiei lor într-un anumit sens. La origine, termenul desemna un element unic format din doi electrozi şi un electrolit.
Istoria modernă a pilelor începe cu experimentele lui Luigi Galvani (1786) sau Alessandro Volta (1799). De atunci, foarte mulţi alţi savanţi au contribuit la perfecţionarea pilelor:John Daniell (1836), Wiliam R.Grove (1839), Gaston Plante (1859), Georges Leclanche (1866), Hermann von Helmholtz (1879), Thomas Edison (1901) – şi enumerarea poate continua cu zeci şi sute de cercetători (fizicieni, chimişti, instituţii etc). Este însă important să menţionăm faptul că nicio istorie a pilei electrice, fie scrisă de români, fie scrisă de oricine altcineva, absolut niciuna, nu îl aminteşte pe Nicolae Vasilescu-Karpen, om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator român. Cercetătorul a efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticităţii, termodinamicii, electrochimieişi a ingineriei civileşi a fost membru titular al Academiei Române.
Deşi inedita „baterie” creată acum 60 de ani încă mai produce curent cu tensiune constantă de 1 volt, unii dintre specialiştii care au analizat invenţia de-a lungul timpului au afirmat, siguri pe ei, că pila nu poate exista, pentru că pune sub semnul întrebării principiul al doilea al termodinamicii. Acest principiu precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică şi are un caracter calitativ, aratând sensul în care se produc spontan transformările, fără să se refere la cantitățile de energie schimbate;este o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Există şi oameni de ştiinţă care au concluzionat că pila Karpen funcţionează folosind exclusiv energia termică a mediului ambiant.
În literatura de specialitate, pila Karpen se întâlneşte (foarte rar) şi sub denumirea de pila K sau pila VK. Specialiştii spun că ne găsim în faţa unei pile de concentraţie, în pofida faptului că inventatorul a denumit-o „pilă termoelectrică cu temperatură uniformă”. În plus, spre deosebire de ceea ce definim, de regulă, ca fiind o pilă de concentraţie, care are două vase cu electrolit de concentraţii diferite, pila Karpen este alcătuită din două pile legate în serie. Acestea alimentează un minimotor galvanometric care acţionează o paletă conectată la un comutator, astfel că, la fiecare jumătate de rotire, paleta deschidea circuitul, pentru ca, la a doua jumătate de rotație, să-l închidă. Timpul de rotație era calculat în așa fel încât pilele să aibă timp de reîncarcare, respectiv pentru refacerea polarității, în perioada cât circuitul era deschis. Motorul si paletele aveau drept scop demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică.
Despre motorul cuantic, o tehnologie care părea imposibilă, până de curând, puteți citi aici.