EXCLUSIV MApN, Politehnica, mai multe institute de cercetare și un producător auto din Belgia au semnat un acord pentru cercetarea în România a aplicațiilor practice în auto pentru motorul cuantic și perpetuumul mobile „pila Karpen”

MApN, prin Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI, Universitatea Politehnica din București și Automobiles Gillet S.A. Belgia – producător auto de mașini personalizate (custom made), au intrat într-un parteneriat științific și de cercetare pentru implementarea propulsiei în auto și sectorul aerian prin motorul cuantic și proiectarea unor echipamente militare și civile bazate pe pile de combustie.

• Citește aici acordul de parteneriat – Parteneriat Gillet

Nu sunt singurele obiective al acestui parteneriat în cercetarea științifică cu aplicații civile și militare. Instituțiile implicate vor și un model matematic și de dezvoltare a unui model experimental pentru pila Vasilescu – Karpen, un potențial perpetuum mobile cu multiple aplicații, precum și realizarea studiului teoretic, urmat de experimentarea lui, pentru „soluțiile de tip solid-state pentru stocarea energiei electrice, cu aplicație directă în domeniul ingineriei transportului”.

Acordul de parteneriat este semnat de Comandatul ACTTM, Colonel Prof. Univ. Dr. Tudor – Vasile Țigănescu, de Directorul Institutului “Petru Poni” Valeria Harabagiu, de Rectorul Politehnicii Mihnea Costoiu, de Directorul Institutului “COMOTI Dr. Valentin Silvestru și pentru proprietarul Automobiles Giller din Belgia, Tony Gillet, Dr. Ing. Dan Hazaparu.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Acordul se întinde pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea de a fi prelungit. Finanțarea activităților de cercetare va fi asigurată prin atragerea de fonduri europene, naționale și private. Rămâne de văzut care va fi implicarea financiară a MApN-ului, Armata având una dintre cele mai generoase bugete din România, acum existând și o componentă de cercetare-dezvoltare științifică de poate fi dezvoltată.

Potrivit unor surse apropiate Acordului, parteneriatul multiinstituțional, public-privat este eligibil a fi finanțat inclusiv prin PNRR, demersurile în acest sens urmând să înceapă.

„În îndeplinirea activităților prevăzute la art. 3, Părțile convin și își propun:

a) să inițieze manifestări științifice organizate în comun (sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, conferințe, workshop-uri etc.);

b) să faciliteze accesul părților la fondurile de informare-documentare proprii;

c) să stimuleze accesul specialiștilor la publicarea lucrărilor științifice la manifestările și în periodicele celor două părți:

d) să realizeze schimb de periodice și publicații, pe bază de reciprocitate;

e) să promoveze și să instrumenteze în comun programe/proiecte/teme de cercetare științifică multidisciplinare și interdisciplinare, cu finanțare din fonduri naționale și internaționale, în condițiile legii;

f) să realizeze schimb reciproc de informații referitoare la activitatea științifică a altor instituții;

g) să acorde sprijin reciproc în efectuarea unor testări și măsurători în laboratoare/centre de cercetare proprii;

h) să faciliteze mobilitatea inter-instituțională a cadrelor didactice și de cercetare științifică;

i) să acorde sprijin în promovarea, prin mass-media, a imaginii și realizărilor fiecărei părți, a inițiativelor și acțiunilor comune.”,

j) să promoveze și să instrumenteze în comun programe/proiecte/teme de cercetare științifică multidisciplinare și interdisciplinare, cu finanțare din fonduri naționale și internaționale, în condițiile legii;

k) să realizeze schimb reciproc de informații referitoare la activitatea științifică a altor instituții;

l) să acorde sprijin reciproc în efectuarea unor testări și măsurători în laboratoare/centre de cercetare proprii;

m) să faciliteze mobilitatea inter-instituțională a cadrelor didactice și de cercetare științifică;

n) să acorde sprijin în promovarea, prin mass-media, a imaginii și realizărilor fiecărei părți, a inițiativelor și acțiunilor comune”;

p) să promoveze și să instrumenteze în comun programe/proiecte/teme de cercetare științifică multidisciplinare și interdisciplinare, cu finanțare din fonduri naționale și internaționale, în condițiile legii;

q) să realizeze schimb reciproc de informații referitoare la activitatea științifică a altor instituții;

r) să acorde sprijin reciproc în efectuarea unor testări și măsurători în laboratoare/centre de cercetare proprii;

s) să faciliteze mobilitatea inter-instituțională a cadrelor didactice și de cercetare științifică;

t) să acorde sprijin în promovarea, prin mass-media, a imaginii și realizărilor fiecărei părți, a inițiativelor și acțiunilor comune.

y) să promoveze și să instrumenteze în comun programe/proiecte/teme de cercetare științifică multidisciplinare și interdisciplinare, cu finanțare din fonduri naționale și internaționale, în condițiile legii;

z) să realizeze schimb reciproc de informații referitoare la activitatea științifică a altor instituții;

aa) să acorde sprijin reciproc în efectuarea unor testări și măsurători în laboratoare/centre de cercetare proprii;

bb) să faciliteze mobilitatea inter-instituțională a cadrelor didactice și de cercetare științifică;

cc) să acorde sprijin în promovarea, prin mass-media, a imaginii și realizărilor fiecărei părți, a inițiativelor și acțiunilor comune”, se arată la Articolul 4 al Acordului.

Pentru activitățile desfășurate de către ACTTM, pentru îndeplinirea scopului și obiectivelor colaborării din prezentul acord de parteneriat se va solicita aprobarea prealabilă a șefului DGArm – MApN, se mai arată în actul citat.

Despre pila Karpen, literatura de specialitate, în particular, dar și cea generalistă, în general, nu oferă prea mult material de studiu. Culmea, găsim mai multe articole în media străină, cea italiană sau cea franceză, în ciuda faptului că realizarea savantului român, care a fost și membru al Academiei, din 1923 este remarcabilă. Următorul articol explicativ este din Historia.

Pila electrică este un dispozitiv electrochimic ce transformă energia rezultată dintr-o reacţie chimică în energie electrică. Este vorba de generare de electroni şi de asigurarea circulaţiei lor într-un anumit sens. La origine, termenul desemna un element unic format din doi electrozi şi un electrolit.

Istoria modernă a pilelor începe cu experimentele lui Luigi Galvani (1786) sau Alessandro Volta (1799). De atunci, foarte mulţi alţi savanţi au contribuit la perfecţionarea pilelor:John Daniell (1836), Wiliam R.Grove (1839), Gaston Plante (1859), Georges Leclanche (1866), Hermann von Helmholtz (1879), Thomas Edison (1901) – şi enumerarea poate continua cu zeci şi sute de cercetători (fizicieni, chimişti, instituţii etc). Este însă important să menţionăm faptul că nicio istorie a pilei electrice, fie scrisă de români, fie scrisă de oricine altcineva, absolut niciuna, nu îl aminteşte pe Nicolae Vasilescu-Karpen, om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator român. Cercetătorul a efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticităţii, termodinamicii, electrochimieişi a ingineriei civileşi a fost membru titular al Academiei Române.

Deşi inedita „baterie” creată acum 60 de ani încă mai produce curent cu tensiune constantă de 1 volt, unii dintre specialiştii care au analizat invenţia de-a lungul timpului au afirmat, siguri pe ei, că pila nu poate exista, pentru că pune sub semnul întrebării principiul al doilea al termodinamicii. Acest principiu precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică şi are un caracter calitativ, aratând sensul în care se produc spontan transformările, fără să se refere la cantitățile de energie schimbate;este o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Există şi oameni de ştiinţă care au concluzionat că pila Karpen funcţionează folosind exclusiv energia termică a mediului ambiant.

În literatura de specialitate, pila Karpen se întâlneşte (foarte rar) şi sub denumirea de pila K sau pila VK. Specialiştii spun că ne găsim în faţa unei pile de concentraţie, în pofida faptului că inventatorul a denumit-o „pilă termoelectrică cu temperatură uniformă”. În plus, spre deosebire de ceea ce definim, de regulă, ca fiind o pilă de concentraţie, care are două vase cu electrolit de concentraţii diferite, pila Karpen este alcătuită din două pile legate în serie. Acestea alimentează un minimotor galvanometric care acţionează o paletă conectată la un comutator, astfel că, la fiecare jumătate de rotire, paleta deschidea circuitul, pentru ca, la a doua jumătate de rotație, să-l închidă. Timpul de rotație era calculat în așa fel încât pilele să aibă timp de reîncarcare, respectiv pentru refacerea polarității, în perioada cât circuitul era deschis. Motorul si paletele aveau drept scop demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică.

Despre motorul cuantic, o tehnologie care părea imposibilă, până de curând, puteți citi aici.