Sursa foto: Facebook / STS
Proiectul de Cloud guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici ce pot contribui atât la livrarea de echipamente hardware şi software, cât şi la dezvoltarea de aplicaţii noi, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Dragoş Cristian Vlad, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), citat de Agerpres.
“Referitor la proiectul de Cloud guvernamental, vreau să punctez că este doar o componentă a unui cloud computing la nivel românesc. Ordonanţa de Cloud guvernamental supusă dezbaterii publice în luna martie a trasat doar responsabilităţi şi atribuţii instituţionale, nu o soluţie de cloud. Soluţia de cloud a rezultat ca urmare a unei alte etape de muncă asiduă tot cu colegii noştri, pentru că în lipsa unei consultanţe de specialitate şi a unei asumări, tot noi ne-am asumat o soluţie de tip hibrid într-un cloud privat. Cloud-ul guvernamental este un cloud privat, în centrele de date ale STS, dar şi cu soluţii hibride, deschise pentru a ne interconecta cu alte centre de date, alte soluţii de cloud care pot fi dezvoltate. Acest Cloud guvernamental, cum este prevăzut şi proiectat în PNRR, cu cele patru centre de date care urmează a se interconecta cu alte centre de date: sistemul informatic al ONRC, sistemele informatice ale Ministerului de Interne, centrele de date ale altor instituţii importante – Ministerul de Finanţe prin ANAF. Ideea e de a transfera date între sisteme. Din punctul nostru de vedere, arhitectura de cloud este una deschisă operatorilor economici, care nu vor fi înlăturaţi de a participa atât la livrarea de echipamente hardware, software, cât şi la dezvoltarea de aplicaţii noi sau migrarea acelor sisteme ce necesită o transformare digitală”, a explicat Vlad.
Preşedintele ADR a menţionat, totodată, că, deşi România a beneficiat de finanţări europene începând din anul 2007, până în prezent transformarea digitală “s-a făcut oarecum la nivel de proiecte, insular”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“În contextul unor oportunităţi, România nu mai are voie să piardă startul. Oportunitatea apărută din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.), de a se realiza un nucleu de infrastructură în jurul cloudului guvernamental, este o ocazie pe care România nu a avut-o până acum. Deşi au fost finanţări europene din 2007 până în prezent transformarea digitală s-a făcut oarecum la nivel de proiecte, insular. Nu în garsonieră, dar în mod insular s-au realizat. Aceste sisteme trebuie să vorbească între ele. Cum noi comunicăm, şi sistemele informatice trebuie să facă schimb de date. Fără stabilirea unor reguli de interoperabilitate, fără stabilirea unui cadru legal în acest sens nu se putea realiza Cloud-ul guvernamental. Din ianuarie am contribuit şi eu la iniţiativa Ministerului Cercetării şi la alte iniţiative începute pe legislaţia datelor deschise, ce reprezintă un alt output al datelor din sistemele informatice. Legea interoperabilităţii va avea un umpact direct asupra societăţii noastre, în scopul de transformare digitală”, a afirmat Dragoş Cristian Vlad.
Ordonanţa de Urgenţă privind operaţionalizarea cloud-ului guvernamental a fost publicată în transparenţă decizională în data de 17 martie 2022.
Proiectul cloudului guvernamental a atras o serie de critici din mediul privat.
Asociația pentru Tehnologie și Internet (Apti) a criticat proiectul ordonanței de urgență care reglementează guvernanța Cloud-ului Guvernamental. „O lege nu trebuie să interzică anumite soft-uri doar pentru că au o licență liberă”, spunea asociația.
Alexandru Lăpușan, vicepreședintele Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS) și CEO al companiei Zitec, a criticat dur proiectul de Ordonanță de Urgență postat în dezbatere publică de Autoritatea pentru Digitalizare în România (ADR). Lăpușan a atras atenția că proiectul de OUG ar da ”un control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS” și a spus că UE nu ar trebui să finanțeze proiectul în forma propusă de guvern.
O altă problemă: Numeroase instituții publice refuză să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, un instrument de digitalizare a administrației publice, care va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Unele dintre acestea sunt instituții cu date esențiale pentru digitalizare, precum Registrul Comerțului.
Ministerul Digitalizării condus de ministrul Marcel Boloș a răspuns la finalul lunii trecute la mai multe critici adresate ordonanței pentru operaționalizarea cloud-ului guvernamental, despre care specialiștii au spus că interzice anumite softuri, este un abuz de fonduri publice utilizate netransparent, „va bloca digitalizarea României timp de 20-30 de ani” și că statul vrea să centralizeze tot software-ul de digitalizare a instituțiilor publice sub umbrela unei singure autorități.
Într-un comunicat de presă și un document, Ministerul Digitalizării a explicat de ce este nevoie de o ordonanță de urgență, dacă mediul privat va fi implicat în proiect, dacă datele cetățenilor vor fi accesate abuziv sau dacă instituțiile de stat și sectorul public vor putea să achiziționeze servicii publice de cloud, cum ar fi Zoom. Mai multe AICI