Președinte ADR, despre mult criticatul proiect de cloud: Este un cloud privat, deschis operatorilor economici

Proiectul de Cloud guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici ce pot contribui atât la livrarea de echipamente hardware şi software, cât şi la dezvoltarea de aplicaţii noi, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Dragoş Cristian Vlad, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), citat de Agerpres.

“Referitor la proiectul de Cloud guvernamental, vreau să punctez că este doar o componentă a unui cloud computing la nivel românesc. Ordonanţa de Cloud guvernamental supusă dezbaterii publice în luna martie a trasat doar responsabilităţi şi atribuţii instituţionale, nu o soluţie de cloud. Soluţia de cloud a rezultat ca urmare a unei alte etape de muncă asiduă tot cu colegii noştri, pentru că în lipsa unei consultanţe de specialitate şi a unei asumări, tot noi ne-am asumat o soluţie de tip hibrid într-un cloud privat. Cloud-ul guvernamental este un cloud privat, în centrele de date ale STS, dar şi cu soluţii hibride, deschise pentru a ne interconecta cu alte centre de date, alte soluţii de cloud care pot fi dezvoltate. Acest Cloud guvernamental, cum este prevăzut şi proiectat în PNRR, cu cele patru centre de date care urmează a se interconecta cu alte centre de date: sistemul informatic al ONRC, sistemele informatice ale Ministerului de Interne, centrele de date ale altor instituţii importante – Ministerul de Finanţe prin ANAF. Ideea e de a transfera date între sisteme. Din punctul nostru de vedere, arhitectura de cloud este una deschisă operatorilor economici, care nu vor fi înlăturaţi de a participa atât la livrarea de echipamente hardware, software, cât şi la dezvoltarea de aplicaţii noi sau migrarea acelor sisteme ce necesită o transformare digitală”, a explicat Vlad.

Preşedintele ADR a menţionat, totodată, că, deşi România a beneficiat de finanţări europene începând din anul 2007, până în prezent transformarea digitală “s-a făcut oarecum la nivel de proiecte, insular”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“În contextul unor oportunităţi, România nu mai are voie să piardă startul. Oportunitatea apărută din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.), de a se realiza un nucleu de infrastructură în jurul cloudului guvernamental, este o ocazie pe care România nu a avut-o până acum. Deşi au fost finanţări europene din 2007 până în prezent transformarea digitală s-a făcut oarecum la nivel de proiecte, insular. Nu în garsonieră, dar în mod insular s-au realizat. Aceste sisteme trebuie să vorbească între ele. Cum noi comunicăm, şi sistemele informatice trebuie să facă schimb de date. Fără stabilirea unor reguli de interoperabilitate, fără stabilirea unui cadru legal în acest sens nu se putea realiza Cloud-ul guvernamental. Din ianuarie am contribuit şi eu la iniţiativa Ministerului Cercetării şi la alte iniţiative începute pe legislaţia datelor deschise, ce reprezintă un alt output al datelor din sistemele informatice. Legea interoperabilităţii va avea un umpact direct asupra societăţii noastre, în scopul de transformare digitală”, a afirmat Dragoş Cristian Vlad.

Ordonanţa de Urgenţă privind operaţionalizarea cloud-ului guvernamental a fost publicată în transparenţă decizională în data de 17 martie 2022.

Proiectul cloudului guvernamental a atras o serie de critici din mediul privat.

Asociația pentru Tehnologie și Internet (Apti) a criticat proiectul ordonanței de urgență care reglementează guvernanța Cloud-ului Guvernamental. „O lege nu trebuie să interzică anumite soft-uri doar pentru că au o licență liberă”, spunea asociația.

Alexandru Lăpușan, vicepreședintele Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS) și CEO al companiei Zitec, a criticat dur proiectul de Ordonanță de Urgență postat în dezbatere publică de Autoritatea pentru Digitalizare în România (ADR). Lăpușan a atras atenția că proiectul de OUG ar da ”un control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS” și a spus că UE nu ar trebui să finanțeze proiectul în forma propusă de guvern.

O altă problemă: Numeroase instituții publice refuză să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, un instrument de digitalizare a administrației publice, care va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Unele dintre acestea sunt instituții cu date esențiale pentru digitalizare, precum Registrul Comerțului.

Ministerul Digitalizării condus de ministrul Marcel Boloș a răspuns la finalul lunii trecute la mai multe critici adresate ordonanței pentru operaționalizarea cloud-ului guvernamental, despre care specialiștii au spus că interzice anumite softuri, este un abuz de fonduri publice utilizate netransparent, „va bloca digitalizarea României timp de 20-30 de ani” și că statul vrea să centralizeze tot software-ul de digitalizare a instituțiilor publice sub umbrela unei singure autorități.

Într-un comunicat de presă și un document, Ministerul Digitalizării a explicat de ce este nevoie de o ordonanță de urgență, dacă mediul privat va fi implicat în proiect, dacă datele cetățenilor vor fi accesate abuziv sau dacă instituțiile de stat și sectorul public vor putea să achiziționeze servicii publice de cloud, cum ar fi Zoom. Mai multe AICI