Zeci de instituții refuză să fie incluse în cloud-ul guvernamental: Registrul Comerțului, Autoritatea Electorală, CCR, DNA sau Academia Română

STS cloud guvernamental Sursa foto: Facebook / STS

Numeroase instituții publice refuză să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, un instrument de digitalizare a administrației publice, care va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Unele dintre acestea sunt instituții cu date esențiale pentru digitalizare, precum Registrul Comerțului.

Cloud-ul guvernamental este un proiect care va prelua sub „umbrelă” sistemele IT hardware și software ale ministerelor și autorităților publice, cu scopul digitalizării activității și serviciilor oferite de administrația publică. El va fi finanțat cu 500 de milioane de euro din PNRR. Din cloud-ul guvernamental vor trebui să facă parte toate autoritățile și instituțiile din administrația publică ce oferă servicii publice electronice de tip e-Guvernare, servicii care vor trebui migrate în cloud-ul guvernamental.

Implementarea proiectului de Cloud Guvernamental necesită așadar dimensionarea și realizarea unei infrastructuri informatice care vă găzdui serviciile publice electronice ce vor contribui la digitalizarea României.

În acest sens, specialiști din Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român
de Informații (SRI) au întocmit și agreat împreună seturi de întrebări, care ulterior au fost implementate într-un chestionar, pe care l-au transmis instituțiilor publice în vederea completării. Chestionarul are ca scop principal aflarea necesarului de resurse informatice ale instituțiilor, precum și informații utile pentru migrarea sistemelor informatice din infrastructurile actuale în infrastructura Cloud-ului Guvernamental.

Chestionarul a fost trimis oficial în data de 14 februarie 2022 către un număr de 108 autorități și instituții publice din România. În aproximativ două săptămâni, chestionarele au fost completate cu date de către 83 de instituții și autorități. Restul instituțiilor fie au răspuns că nu doresc să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, fie nu au răspuns solicitării, fie nu au completat chestionarul până la final.

În urma analizei datelor primite prin intermediul formularelor, din perspectiva instituțiilor și autorităților care au completat au rezultat următoarele:

  • 6 instituții nu au completat, însă și-au motivat decizia în scris;
  • Ministerul Afacerilor Interne (MAI) dorește purtarea unei discuții prealabile pe tema utilizării infrastructurii de Cloud Guvernamental;
  • 5 instituții au refuzat să completeze și au motivat decizia verbal;
  • 4 instituții au manifestat disponibilitate, însă au completat date de test sau nu au completat.

Cele 6 instituții care au trimis notificare către ADR prin care au comunicat că nu vor completa chestionarul deoarece nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii Cloud-ului Guvernamental pentru serviciile informatice administrate sunt:

  1. Agenția de Credite și Burse de Studii – ACBS (Ministerul Educației);
  2. Autoritatea Electorală Permanentă;
  3. Curtea Constituțională;
  4. Direcția Națională Anticorupție;
  5. Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC;
  6. Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A.

MAI a transmis faptul că pentru sine și pentru următoarele instituții subordonate doresc purtarea unei discuții referitoare la utilizarea Cloud-ului Guvernamental:

  1. Arhivele Naționale (MAI);
  2. Direcția pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (MAI);
  3. Direcția Generală Pașapoarte (MAI);
  4. Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI);
  5. Poliția de Frontieră Română (MAI);
  6. Poliția Română (MAI);
  7. Inspectoratul General pentru Imigrări (MAI).

Cele 5 instituții care au comunicat verbal, prin reprezentanții tehnici către echipele de suport în completarea formularelor, faptul că nu vor completa chestionarul sunt următoarele:

  1. Academia Română;
  2. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
  3. Consiliul Superior al Magistraturii;
  4. Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică;
  5. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Un număr de 4 instituții, prin reprezentanții tehnici, au comunicat cu echipele de suport în completarea formularelor. Ulterior, aceste instituții fie au transmis doar date de test, fie nu au furnizat informații referitoare la sistemele informatice:

  1. Ministerul Economiei;
  2. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; (obs – ANPIS, ANOFM, CNPP si ITM au completat);
  3. Ministerul Afacerilor Externe;
  4. Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

„Având în vedere faptul că o parte dintre cele 22 de instituții mai sus amintite au în atribuții furnizarea unui număr mare de servicii publice electronice de tip e-guvernare, ținând cont de dimensiunile actuale ale sistemelor informatice deținute, este recomandată utilizarea infrastructurii reziliente de Cloud Guvernamental pentru serviciile menționate”, arată ADR, SRI și STS.

Autoritatea Electorală Permanentă: Nu considerăm normal ca STS și SRI să aibă acces la toate datele și documentele de la alegeri

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a criticat recent ordonanța de urgență care reglementează cloud-ul guvernamental și avertizează că nu este normal ca SRI și STS să aibă acces la toate datele și documentele pe care Autoritatea le pregătește în vederea alegerilor, potrivit Libertatea.

AEP consideră că „migrarea Sistemului Informatic Registrul Electoral pe un sistem de cloud este susceptibilă să genereze un risc ridicat atât pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice (alegători), cât și în ceea ce privește asigurarea confidențialității și integrității datelor”, se arată într-un punct de vedere al instituției, obținut de Libertatea.

Instituția avertizează asupra percepției publice create când serviciile secrete ajung să aibă acces la datele electorale.

„De asemenea, în aprecierea oportunității implementării unei astfel de măsuri, trebuie avută în vedere și percepția publică cu privire la posibilitatea ca alte entități ale statului, precum Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale, să aibă acces la datele din Registrul Electoral”, arată documentul.

Contactat de Libertatea, Constantin Mitulețu-Buică, șeful AEP, spune că „nu este normal” ca serviciile secrete să aibă acces la informațiile legate de pregătirea alegerilor.

„Noi nu considerăm normal ca STS și SRI să aibă acces la toate datele și documentele pe care Autoritatea Electorală Permanentă le pregătește în vederea alegerilor. Este în primul rând o problemă de imagine, nu are sens să lăsăm să planeze suspiciunea că o unitate militară, oricare ar fi aceea, are acces la astfel de documente”, spune Buică.

Autoritatea propune eliminarea AEP din lista instituțiilor care vor trebui să folosească sistemul.

Aceasta este prima critică venită din partea unei instituții publice oficiale la adresa cloud-ului guvernamental.

Mediul de afaceri și industria IT locală au venit, însă, cu critici puternice, anterior, spunând că proiectul oprește digitalizarea administrației publice timp de 20-30 de ani. (Detalii AICIAICI și AICI)

Sursa foto: Facebook / STS

Comentarii

  1. Normal că nu vor instituțiile de stat, nimic din ce inseamnă progres, orientare spre nou, spre IT! La ei, tot cu dosarul cu șină și cu plimbatul hârtiilor aiurea…

  2. Eu stiam ca Ministrul care are in subordine/coordonare institutia e cel care decide.
    Dar ministrul stie cine produce banii pentru zile negre.
    Sunt multe secrete de aparat asa ca partidul decide

  3. Politruci incompetenți ați vrut să conducă instituții ale statului, asta aveți. E clar că nu îi duce capul și probabil au și ceva de ascuns daca se opun digitalizării. Moldova are din 2012 cloud guvernamental, bai, incompetenților. In afara că se va asigura transparență, predictibilitate, scădere de costuri, rapiditate, eficientă, timp mai puțin pierdut de plătitorii de taxe, nu veți avea securitate mai buna nicăieri decât într-un cloud administrat de profesioniști. Dar voi sunteți niște hoți ordinari puși în locuri unde sa blocați inițiative benefice și să furați. Sunteți puși în funcții de decizie de către politicienii corupți, hoți și incompetenți aleși cu ajutorul oligofrenilor de votanți care se pricep la tot și toate și dețin adevărul suprem. Raportul din SUA de acum câteva zile asta zice, nu? Că suntem un popor cu o majoritate needucată și coruptă.
    https://www.g4media.ro/document-raportul-departamentului-de-stat-al-sua-privind-drepturile-omului-in-romania-in-2021-coruptie-generalizata-mecanisme-corupte-de-finantare-a-presei-politicienii-controleaza-mare-parte-a-pr.html

  4. Serviciile secrete israeliene și britanice, americanii, chiar și rușii și chinezii, firme private (bănci, etc) cu miliarde in cont și date sensibile folosesc cloudul iar noi suntem cu drobul de sare. Neandertalieni!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *