Indicele Managerilor de Achiziții (PMI) este un instrument util în estimarea evoluției performanței economice ale țărilor pe termen scurt. Valoarea indicelui în Zona Euro și în SUA a scăzut abrupt chiar și sub pragul de 50, ceea ce semnalează o posibilă contractare economică în al treilea trimestru al anului, semnalează datele monitorizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Există probabilitatea ca în câteva dintre aceste țări datele statistice să arate o scădere economică deja în al doilea trimestru al anului, iar România, puternic dependentă de marile economii, va fi afectată.
De ce contează acest indice?
“Pe parcursul ultimelor săptămâni s-a vorbit foarte mult despre o posibilă scădere economică în cele mai dezvoltate țări ale lumii din punct de vedere economic care este legat desigur într-o foarte mare măsură de contextul creat de războiul ruso-ucrainean, respectiv criza economică și energetică generată de acest conflict. Deși datele privind evoluția trimestrială a PIB-ului încă nu au fost publicate nici pentru trimestrul II al acestui an, sunt câțiva indicatori care în trecut s-au dovedit a fi buni predictori ai evoluției performanței economice ale țărilor, cel puțin pe termen scurt. Un astfel de indicator îl reprezintă Indicele Managerilor de Achiziții (PMI – Purchasing Managers)”, spune Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Indicele se bazează pe o cercetare amplă pe bază de chestionar, derulată în peste 40 de țări ale lumii. Aceasta monitorizează percepția managerilor care se ocupă gestionarea activităților economice de-a lungul lanțurilor de aprovizionare în privința condițiilor economice actuale, precum evoluția comenzilor, volumul producției, angajările, timpii de livrare, respectiv evoluția stocurilor de produse. “Bazându-se pe percepția managerilor care sunt responsabili pentru asigurarea și gestionarea fluxului de produse și servicii la nivel global, indicele oferă de obicei un instrument de încredere privind previziunea performanței economice ale țărilor implicate în această cercetare”, completează Szász.
Cele mai recente valori ale indicelui arată o scădere abruptă în ultimele 2-3 luni până în Iulie 2022 în țările din Zona Euro, respectiv în SUA, ceea ce poate semnala o posibilă contracție economică în al treilea trimestru al anului.
“Existând șanse ca în câteva dintre aceste țări datele statistice să arate o scădere economică deja în al doilea trimestru al anului, o continuare a acestei scăderi ar însemna din punct de vedere tehnic intrarea în recesiune economică în aceste țări. Dat fiind faptul că cei mai importanți parteneri comerciali ai României, și anume Germania, Italia și Franța, sunt în același timp și economiile cele mai importante ale Zonei Euro, o scădere economică în aceste țări ar putea avea un impact negativ semnificativ și asupra economiei românești”, menționeză șeful echipei Romanian Economic Monitor.
Încă din urmă cu o lună, economiștii estimau că riscurile ca SUA și Europa să intre în recesiune au crescut brusc. Înainte de summitul G7 din iunie o serie de specialiști declara pentru Financial Times că au devenit din ce în ce mai pesimiști în urma deciziei Rezervei Federale de a crește puternic dobânzile pentru a contracara inflația în creștere, precum și din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de aprovizionarea cu gaze naturale a Europei în perspectiva iernii.
Amenințarea recesiunii în regiune
Încetarea livrărilor de gaze ruseşti ar provoca o recesiune severă în Europa de Est şi Italia, dacă ţările din întreaga lume vor decide să îşi acumuleze propriile lor rezerve limitate, a avertizat recent Fondul Monetar Internaţional, în încercarea de a încuraja solidaritatea între state, scrie Financial Times.
Potrivit acestei publicaţii, FMI prognozează că dacă gazele lichefiate nu vor fi partajate şi preţurile nu vor fi ţinute, artificial, la un nivel redus, orice acţiune a Rusiei de a înceta să mai aprovizioneze Europa cu gaze naturale ar declanşa o contracţie economică de peste 5% anul următor în Cehia, Ungaria, Slovacia şi Italia.
Guvernatorul BNR: Va fi greu de evitat o recesiune, nu numai în România, ci și în lume
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Mugur Isărescu a declarat, la începutul lunii, că cel mai mare risc la adresa economiei globale este stagflația, adică ieșirea dintr-un șoc care este în același timp și inflaționist și recesionist, el afirmând că a fost optimist când a estimat că BNR se va opri la 5% cu creșterile de dobândă cheie. Totodată, el a afirmat că probabil că va fi greu de evitat o recesiune, nu numai în România, ci și în lume. În luna mai, guvernatorul spunea că nu crede că economia românească va intra în recesiune. Isărescu a spus, de asemenea, că banii europeni din PNRR sunt cheia și ne pot ajuta să ieșim din dilema stagflației.
„Ne situăm deja pe o traiectorie deja prelungită și ceva mai înaltă a inflației decât cea pe care am avut-o în vedere anterior, când am discutat raportul privind inflația. După ani de represiune financiară cu dobânzi foarte scăzute, acum că ai inflație foarte înaltă și cu șocuri pe partea de energie și țiței – șocuri în același timp și inflaționiste și recesioniste și trebuie să navighezi foarte atent -, nicio țară nu își permite să sară direct pe dobânzi real pozitive și nicio țară nu o face. Mergem treptat, ținem strânsă lichiditatea, lucrăm cu toate insturmentele, vedem ce se întâmplă și în stânga și în dreapta și așteptăm ca pe măsură ce inflația vine în jos și dobânda de politică monetară se duce în sus, să ne întâlnim undeva. Inițial am sugerat 5%, dar probabil că am fost optimist”, a declarat miercuri Mugur Isărescu.
Întrebat care este cel mai mare risc la adresa economiei globale, guvernatorul BNR a precizat că stagflația.