BCR, după ce BNR a majorat dobânda de politică monetară la 6,75%: Acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă de politică monetară, cel puţin pentru o perioadă/ Inflația va rămâne de două cifre până în prima jumătate a lui 2024

Banca Naţională a României a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază, la 6,75% iar, în viziunea analiştilor BCR, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, potrivit unui raport al Departamentului de Cercetare, coordonat de Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

În opinia economiştilor băncii, BNR va rămâne deschisă la noi majorări dacă datele macro indică nevoia acestui lucru.

„Banca Naţională a României (BNR) a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 6,75%, conform aşteptărilor. Sondajul Bloomberg era împărţit: 8 din 16 contributori se aşteptau la o creştere de 75 de puncte de bază, 7 analişti vedeau una de 50 de puncte de bază, iar un răspuns la sondaj anticipa 25 de puncte de bază. Rata pentru facilitatea de creditare, care rămâne instrumentul relevant pentru o politică de control ferm al lichidităţii, a fost crescută la 7,75%. În viziunea noastră, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, dar considerăm că BNR va rămâne deschisă la noi majorări, dacă datele macro indică nevoia acestui lucru”, se precizează în raport. 

Analiştii BCR precizează că BNR vorbeşte de o cvasi-stagnare a economiei în T3 şi T4, dar şi despre faptul că inflaţia va rămâne de două cifre până în prima jumătate a anului 2024. 

„Se consemnează faptul că traiectoria inflaţiei în viziunea BNR va fi peste aşteptările prezentate în raportul din vară, iar noile prognoze vor fi publicate luni într-o conferinţă de presă a guvernatorului Mugur Isărescu. Pe termen scurt, se anticipează un platou al inflaţiei în T4 2022, urmat de o inversare a trendului în prima jumătate a anului 2023. Exporturile de bunuri au crescut cu 34,1% în termeni anuali în luna septembrie, iar importurile au fost mai mari cu 36,2%. Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit cu 42,5% faţă de luna septembrie a anului trecut”, mai arată analiza.

Astfel, pentru întreg trimestru al treilea, deficitul comercial este cu 58,6% mai mare raportat la trimestrul trei al anului precedent. 

„Creşterea preţurilor energetice la nivel internaţional a avut cea mai mare importanţă în adâncirea dezechilibrului balanţei comerciale. Pentru acest an avem o estimare de deficit de cont curent de 9,1% din PIB, în creştere de la 7% în 2021, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale a bunurilor”, se mai precizează în raport.