Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a declarat miercuri că INS a schimbat modelul econometric folosit pentru analiza datelor, acesta fiind motivul pentru revizuirea fără precedent a datelor privind creșterea economică a României din primul trimestru al anului, de la 5,3% la 1,5%, după cum a scris Economedia în exclusivitate AICI. El a mai spus că, la începutul anului, se bucurau foarte mulți că nu o să avem creșterea economică din program, dar că în cele din urmă România va încheia anul cu o creștere economică de 4,6%.
„Eu nu o să comentez ajustările pe care le face Institutul de Statistică. Bănuiesc… și ce am citit în motivarea comunicatului dânșilor este schimbarea modelului econometric folosit la analiza pe creștere economică, pe datele semnal la PIB. Din punctul meu de vedere, la acest moment suntem totuși în 16 noiembrie și amintesc tuturor că la începutul anului era… o euforie n-aș putea să spun, că nu e cuvântul potrivit, era pe negativ, se bucurau foarte mulți în această țară că nu o să avem creșterea economică conformă cu programul bugetar”, a declarat Câciu, miercuri, la finalul ședinței de Guvern.
Important de precizat, însă, că Institutul Național de Statistică nu folosește modele econometrice, cum spune ministrul Finanțelor, deoarece acestea sunt folosite pentru prognoze, ci modele de ajustare sezonieră.
Câciu a afirmat că sunt semnale că România va încheia anul cu o creștere economică de 4,6%, indiferent de revizuirile de date.
„Indiferent de cum se schimbă cifrele pe datele PIB de-a lungul timpului, cum ele sunt restructurate sau sunt reanalizate, pentru că și evoluția economică este în dinamică, sunt semnale, cel puțin prudente din punctul meu de vedere, ale Comisiei Naționale de Prognoză, că închidem acest an cu 4,6%. Vă aduc aminte tuturor că în primul trimestru, când a început conflictul din Ucraina, toată lumea ne vedea în recesiune”, a spus Câciu.
Ministrul a mai afirmat că România se menține pe creștere economică și în trimestrul 3 și că avem trei trimestre în continuare de creștere economică.
„Este adevărat, semnalele de încetinire ale economiei devin evidente. Tocmai acesta trebuie să reprezinte semnalul pentru modul în care se construiește bugetul anului 2023, să vii și să intervii cu stimuli economici astfel încât să poți să reboostezi această pierdere de viteză a creșterii economice”, a mai spus Câciu.
Câciu a precizat de asemenea că bugetul se face pe baza prognozei (emisă de Comisia Națională de Prognoză), „deci sunt două instituții diferite”. „Într-adevăr, ceea ce dă INS este important pentru că îți dă niște semnale, îți spune cam cum stă economia pe anumite componente și, atunci când iei o decizie de politică publică, te duci să recalibrezi acele sectoare care suferă. Din perspectiva aceasta a afirmațiilor unor analiști, sunt fanul analiștilor, m-aș întreba de ce nu se uită la prognoza Comisiei Europene”, a spus el.
Câciu a precizat că „este ușor să arunci cu noroi într-o instituție națională pentru că probabil nu îți răspunde în fiecare zi la televizor”.
El a afirma că „ceea ce ne spune INS, indiferent că a aplicat o metodologie nouă, indiferent că a restructurat anumite date pe trimestrul 1 sau 2, este mult mai prudent decât ceea ce ne spune Comisia Europeană, este mult mai prudent decât ceea ce ne spune FMI”.
Important de precizat că instituții internaționale precum Comisia Europeană sau FMI își fac prognozele de creștere tot pe baza datelor oferite de instituțiile din România, inclusiv de către Institutul Național de Statistică.
„Oare toți manipulează datele și numai analiștii noștri știu să facă datele? Dacă știu să facă, chiar îi rog să facă dânșii exact cât înseamnă PIB date semnale pentru trimestrul trei. Răspunsul e raportat la cei care au devenit părerologi de profesie, dar eu nu am văzut pe vreunul dintre ei să și nimerească. Vă aduc aminte – și întrebați-i – câți dintre ei au spus că vom termina pe creștere economică în trimestrul 1. La fel, întrebați-i câți dintre marii trezorieri de bănci comerciale din România, care sunt și analiști economici, mai apar pe la televizor, spuneau că România va avea o creștere de 4,6 sau de 5, în primul trimestru. Mie mi se pare puțin ipocrit să începem să facem analiza aruncând o anatemă asupra instituției. E cel mai bine ca instituția respectivă să iasă și să explice care sunt considerentele pentru care a făcut aceste revizuiri, dacă se înscriu în metodologie, dacă nu se înscriu. Eu m-am uitat pe modelul respectiv, el permite astfel de revizuiri. E adevărat că pe toți ne-a surprins creșterea economică din trimestrul 1, dacă este să fiu sincer, a fost mult mai mult decât ceea ce ne prognozam. Dar din perspectiva asta aș vrea să fim mai reținuți în analiza pe care ne-o permitem a o face la televizor dacă niciodată nu am nimerit-o. Dacă niciodată nu am nimerit ce am prognozat, cred că cel mai bun este… știți că nu există în România o lege a minima moralia. Minima moralia înseamnă măcar că ai obraz să recunoști că, atunci când greșești, măcar să ieși la televizor să spui că ai greșit”, a afirmat ministrul de Finanțe.
Câciu este de părere că INS nu a greșit calcului, ci doar a schimbat modelul. „Eu nu cred că a greșit INS, cred că a aplicat alt model econometic care a adus anumite elemente în plus, altele în minus. Rezultatul final e ceea ce vedem noi, dar în econometrie sunt indicatorii pe care îi bagi pe model ca să îți dea diferența”, a spus el.
Întrebat, pe baza acestor noi estimări, ce taie în bugetul pe anul viitor, ministrul de Finanțe a spus că „deocamdată, nimic”. „Ceea ce noi pregătim e pe prognoza de toamnă a Comisiei Națională de Strategie și Prognoză. Avem o creștere mai mică decât în acest an. Cu acea creștere economică plecăm. Ne uităm și la raportul asupra inflației al BNR, care ne spune totuși că inflația va fi mai sus decât cea prognozată. Și atunci venim în zona de buget să ajustăm, pentru că se face ajustarea și pe venituri, inflația generează venituri, dar totodată generează și costuri suplimentare la buget”, a spus el.
Economedia a scris, marți, în exclusivitate, că Institutul Național de Statistică a revizuit puternic în jos, de la 5,3% la 1,5%, creșterea economică din primul trimestrul din 2022. Anterior, economiștii avertizau că aceste date sunt puternic „umflate”, că ele ne fac „să arătăm a tigrii Europei” și că o astfel de creștere îi permite Guvernului să discute taxe suplimentare aplicate mediului privat.