Sursă foto: Pixabay
Institutul Național de Statistică a revizuit puternic în jos, de la 5,3% la 1,5%, creșterea economică din primul trimestrul din 2022, într-un comunicat transmis marți. Anterior, economiștii avertizau că aceste date sunt puternic „umflate”, că ele ne fac „să arătăm a tigrii Europei” și că o astfel de creștere îi permite Guvernului să discute taxe suplimentare aplicate mediului privat.
Inițial, în luna mai, Institutul Național de Statistică a raportat că România a avut o creștere economică de 5,2% în primele trei luni ale anului, față de trimestrul anterior, și de 6,5% faţă de acelaşi trimestru din anul 2021. Atunci INS a mai realizat revizuiri importante ale trimestrelor anterioare de anul trecut, a anunțat atunci instituția.
Datele privind creșterea din primul trimestru au fost confirmate de către INS, în iunie. Instituția a detaliat atunci că această creștere a venit din consumul populației, care a crescut cu 7%, în timp ce industria a tras cifrele în jos.
În iulie, datele au fost reconfirmate, iar INS a revizuit doar ușor în jos creșterea economică din primul trimestru, la 5,1%.
Pe baza acestor date, Guvernul a adoptat în iulie importante schimbări fiscale, care au adus inclusiv creșteri de taxe de la 1 august 2022, o parte dintre ele urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023. Ulterior, tot pe baza acestor date, Guvernul a adoptat în august prima rectificare bugetară din acest an.
Economiștii au fost surprinși de creșterea economică puternică
Imediat după anunțarea acestor cifre, economiștii din România s-au arătat uimiți, în contextul în care așteptările lor erau chiar de recesiune tehnică.
Economistul Dan Bucșa spunea, în luna iunie, că Institutul Național de Statistică a „umflat” datele privind creșterea economică din primul trimestru al acestui an, acesta fiind și motivul pentru care economiștii au fost uimiți de cifre și nu își puteau explica de unde vine acest avans puternic. El susținea că INS a redus substanțial Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrele anterioare, iar sumele au reapărut ulterior în primul trimestru din 2022, acesta fiind motivul pentru care creșterea economică raportată în primul trimestru fiind atât de mare.
El atrăgea atenția că Statistica susține că au scăzut prețurile în sectorul IT și mai ales în tranzacțiile imobiliare, deși cel puțin piața imobiliară arată exact contrariul, la acest moment, iar România trece printr-o perioadă puternic inflaționistă în toate sectoarele economice.
El se întreba, în acest context, „de ce-și fură INS căciula jucându-se de-a miliardele lipsă în trecut și raportând reduceri de preț amuzante?” „Pentru că așa arătăm a tigrii Europei, cei mai dinamici, cei mai “dă succes”. Trimestrul viitor o facem și mai lată”, afirma, ironic, economistul. Economistul mai preciza că aceste cifre privind o creștere economică puternică oferă Guvernului un motiv pentru a introduce taxe suplimentare.
INS spunea că a schimbat modelul de calcul
Institutul Național de Statistică a răspuns, în iunie, la solicitarea Economedia, spunând că datele au fost recalculate ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră. Atunci, instituția spunea că au început să se observe diferențe din ce în ce mari de valoare între indici, motiv pentru care a decis schimbarea modelului.
„Noul model a fost ales pe baza analizelor mai multor modele, utilizând comparații între rapoartele anuale ale datelor ajustate sezonier și rapoartele anuale ale datelor neajustate”, a răspuns instituția.
INS mai spunea atunci că acuzațiile economiștilor pot „avea consecințe deosebit de grave asupra imaginii Institutului Național de Statistică, afectând încrederea utilizatorilor de date în statistica oficială”.
Răspunsul integral al INS, aici – Răspuns solicitare
Noile date de la INS confirmă că economiștii aveau dreptate
Marți, însă, INS a revizuit puternic în jos datele privind creșterea PIB din primul trimestru al anului 2022, față de trimestrul anterior, de la 5,3% creștere la numai 1,5% creștere. Ajustarea este una majoră, în contextul în care astfel de estimări au în general marje mai mici de eroare, nu de aproape 4 puncte procentuale.
Estimarea „este mult mai aproape de consensul inițial al Bloomberg de 1,0%, similar cu estimarea noastră”, atrag atenția economiștii BCR, într-un raport privind datele anunțate marți de INS.
Explicație foto: Estimarea anterioară a INS, din octombrie, de 5,3% (cu albastru închis), a fost revizuită puternic în jos în noiembrie (cu albastru deschis). În același timp cu galben și portocaliu sunt ilustrate estimările inițiale ale Bloomberg și BCR, foarte apropiate de datele cifrele revizuite abia acum în jos de INS.
Iar acum INS motivează din nou revizuirea prin schimbarea modelului de calcul (și prin actualizarea software-ului de ajustare sezonieră), deși a schimbat modelul și în luna iunie.
„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiți, a revizuirii seriei brute și a numărului de observații disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19”, arată instituția, în comunicat.
În plus, instituția a mai transmis, la solicitarea Economedia, următoarele: „Modelele pentru seriile ajustate sezonier utilizate pentru perioada anterioară au fost setate conform recomandărilor europene și internaționale pentru situații de stabilitate economică. Pandemia Covid -19 a imprimat asupra datelor economice un grad mare de volatilitate. Acest fapt prezintă o situație care necesită schimbarea majoră a prametrilor modelelor de ajustare sezonieră pentru ca estimările obținute să fie adaptate noului context economic”.
Datele INS sunt extrem de importante, deoarece ele sunt folosite pentru conturarea prognozelor evoluțiilor economice, pe baza cărora este realizat bugetul de stat. Totodată, și biroul european de statistică, Eurostat, preia datele pentru comparația cu celelalte state membre tot de la INS.