Sursa foto: Pixabay
Comisia Europeană a transmis marți că salută acordul unanim anunțat aseară de președinția cehă a Consiliului UE, cu privire la un impozit minim global de 15% pentru companii. Această decizia era blocată până acum în Consiliul de Miniștri al UE.
Propunerea privind o rată minimă efectivă de impozitare pentru marile grupuri multinaționale a venit din partea Comisiei Europene.
Prin acest acord istoric, UE va fi printre primii actori care pun în aplicare reforma fiscală a OCDE. Rata minimă de impozitare de 15% a fost convenită la nivel mondial de 137 de țări.
Odată pus în aplicare, acest acord va aduce echitate, transparență și stabilitate în cadrul internațional de impozitare a societăților comerciale, spune Comisia Europeană.
„Acest acord privind impozitarea minimă a societăților comerciale este o victorie pentru echitate, o victorie pentru diplomație și o victorie pentru multilateralism. Comisia Europeană nu a renunțat niciodată la acest acord și sunt mândru să văd că a devenit realitate. Interesul european comun a prevalat și doresc să aduc un omagiu președințiilor franceză și cehă pentru toate eforturile lor care ne-au condus până în acest punct. Acum trebuie să ne concentrăm eforturile asupra finalizării discuțiilor privind celălalt pilon al acordului global, care se concentrează pe impozitarea celor mai mari grupuri multinaționale, și pe introducerea acestuia în legislația UE”, declară Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.
Directiva Consiliului, care urmează să fie adoptată în mod oficial prin procedura scrisă a Consiliului, include un set comun de norme privind modul de calcul al ratei minime efective de impozitare de 15%, astfel încât aceasta să fie aplicată în mod corect și consecvent în întreaga UE.
Normele se vor aplica grupurilor de întreprinderi multinaționale și grupurilor naționale de mari dimensiuni din UE, ale căror venituri financiare combinate depășesc 750 de milioane de euro pe an. Ele se vor aplica oricărui grup mare, atât național, cât și internațional, care are o societate-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE. În cazul în care rata minimă efectivă nu este impusă de țara în care își are sediul filiala, există dispoziții care permit statului membru al societății-mamă să aplice o taxă suplimentară. De asemenea, această directivă asigură o impozitare efectivă în situațiile în care societatea-mamă este situată în afara UE, într-o țară cu fiscalitate redusă care nu aplică norme echivalente.
Statele membre trebuie să pună în aplicare noile norme până la 31 decembrie 2023.
Un studiu publicat anul trecut de către EU Tax Observatory arăta că Uniunea Europeană ar obţine venituri suplimentare de ordinul a 50 de miliarde de euro de pe urma taxării companiilor multinaţionale cu un impozit minim de 15% pe profitul companiilor valabil la nivel global.
Conform OECD, care a condus negocierile, stabilirea unui impozit minim de 15% ar genera venituri suplimentare anuale de 150 miliarde de euro (175 miliarde de dolari).
Printre țările care vor beneficia cel mai mult de impozitul minim global cu care vor fi taxate multinaţionalele se numără Statele Unite, Germania sau Franţa, arăta o analiză realizată de AFP și citată de Agerpres. Acestea sunt cele mai mari ţări din lume unde multinaţionalele îşi desfăşoară cea mai mare parte a afacerilor, chiar dacă acestea sunt din ce în ce mai puţin dispuse să-şi stabilească acolo şi reşedinţa fiscală. Noile reglementări ar redistribui o parte din impozitele pe profit obţinute către naţiunile unde multinaţionalele îşi obţin de fapt profiturile. Cel mai mult vor avea de pierdut paradisurile fiscale.
Multe naţiuni au pe hârtie un impozit de peste 15%, dar au atât de multe scutiri de taxe încât în final companiile plătesc mult mai puţin. Majoritatea acestor scutiri va fi eliminată, astfel încât, în final, companiile vor trebui să plătească un impozit de cel puţin 15%.
44 de multinaționale din România vor fi afectate de noul impozit minim pe profit global
Un număr de 44 de multinaționale active în România vor fi afectate de viitoarele prevederi privind un impozit minim pe profit la nivel global de 15% (România are o cotă de 16%), stabilit în urma unui acord obținut în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), arată datele transmise în 2021 de Ministerul Finanțelor la solicitarea Economedia.
România nu se poate aștepta ca schimbările în curs ale cadrului fiscal european și global să-i aducă, în mod semnificativ, venituri suplimentare la buget, în condițiile unei structuri a economiei cu valoare adăugată redusă, arătau anterior experți într-o conferință organizată de Sierra Quadrant.
Apropiata introducere, prin directivă europeană, a impozitului minim global pe profitul grupurilor multinaționale mari (cu vânzări globale de peste 750 milioane de euro) aduce, de principiu, venituri suplimentare acolo unde se găsesc companiile-mamă, explică Adrian Luca, partener-fondator al firmei de consultanță fiscală transfrontalieră Transfer Pricing Services (TPS). Dacă, spre exemplu, un grup obține, la nivelul tuturor entităților sale din România, o rată efectivă de impozitare de 11% pe profitul de aici, atunci diferența de 4% până la nivelul de 15% convenit la nivel internațional (Pilon II/Pillar II de la OECD) cade în sarcina așa numitei ”UPE – ultimate parent company”. Pe fond, acel 4% (denumit top-up tax) se va aplica pe un profit ajustat, cu o deducere care ține cont de cheltuielile salariale și de valoarea activelor tangibile (clădiri, resurse etc.) deținute aici. Astfel, și în cazul în care România decide să apeleze la varianta unui domestic top-up (variantă permisă de directivă, de a impune în jurisdicția de operare diferența de impozit), veniturile suplimentare nu vor fi extraordinare. În același timp, avem puține grupuri cu baza în România care să deruleze afaceri internaționale și să se califice pentru impozitarea suplimentară prin Pilonul II.
Adrian Luca a amintit de un studiu recent (EU Tax Observatory) în care România este creditată cu un surplus bugetar de circa 100 de milioane de euro prin noul sistem de impozitare și acesta în condițiile în care nu ar exista acea ajustare a profitului (substance carve-outs). Chiar și pentru România această sumă este relativ mică, în condițiile în care, doar anul trecut, impozitele pe profit colectate de ANAF s-au ridicat la peste trei miliarde de euro (16 miliarde de lei).