Foto: Pixabay
Google, Meta, Amazon,Twitter, Lyft, HP, Zoom, SAP – rând pe rând, o serie de giganți din sectorul Tech au anunțat disponibilizări masive în ultimele luni. O parte dintre companiile globale au afaceri și în România, iar un segment semnificativ din proiectele firmelor românești depind de piața internațională. Cum va afecta criza internațională piața locală, care până acum a înregistrat creșteri importante de la an la an? Reprezentanții firmelor din România vor să transmită că această criză “va avea un impact relativ redus” în țara noastră, dar primul sondaj pe acest subiect lansat de industrie vine cu un procent deloc de neglijat: 9,5% dintre respondenți preconizează o reducere a echipei din România.
Criza globală din industria tehnologică, manifestată și prin disponibilizări masive în rândul companii gigant, va avea un impact relativ redus asupra peisajului IT local, susțin reprezentanții pieței locale reuniți în Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), care au realizat un sondaj la nivelul companiilor membre. Cu toate acestea, rezultatele analizei arată că 9,5% dintre respondenți preconizează o reducere a echipei din România. Și încă un semnal: multe dintre companii “exprimă un anumit grad de precauție” în ceea ce privește veniturile și proiectele.
La sondaj au participat aproximativ jumătate dintre companiile membre, iar acesta s-a derulat în perioada ianuarie-februarie 2023.
În urma derulării ANIS Sentiment Survey, asociația susține că 65% dintre companiile respondente se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri în 2023. Doar 4,8% preconizează o scădere a veniturilor, în timp ce 30,2% se așteaptă la o cifră de afaceri similară cu cea din 2022. De asemenea, aproape 70% dintre firme (68,3%) estimează că vor finaliza 2023 cu o echipă mai mare decât în 2022, în timp ce 22,2% încă nu știu în ce măsură vor disponibiliza sau angaja în acest an. Pe de altă parte, 9,5% preconizează o reducere a echipei din România. 61,9% dintre respondenți apreciază că investițiile clienților în proiecte IT în acest an vor crește, în timp ce 38,1% estimează o scădere la acest nivel.
„Pe de o parte, aceste rezultate ne bucură, pentru că demonstrează faptul că nu se întrevede o criză la nivelul industriei locale, iar impactul celei globale este relativ redus. Pe de altă parte, o bună parte dintre membrii noștri exprimă un anumit grad de precauție în acest an, atât în ceea ce privește veniturile, cât și predictibilitatea proiectelor la care lucrează. Un singur indicator este cert în această perioadă: peste 60% dintre companii vor să angajeze, lucru explicabil prin deficitul enorm de specialiști, existent deja și perpetuat de la un an la altul. Speranța noastră, ca asociație patronală, este ca acest sentiment de precauție să fie unul dintre scenariile pesimiste ale industriei și, la final de 2023, după ce tragem linie, bilanțul să arate foarte bine”, explică Corina Vasile, Director Executiv ANIS.
La sondaj au participat aproape 50% dintre companiile membre ANIS. Dintre acestea 23,8% sunt companii foarte mari, cu peste 20 milioane euro cifră de afaceri, 23,8% cu cifre de afaceri între 3 milioane euro și 20 milioane euro, 20,6% cu venituri între 1 și 3 milioane euro și 31,8% cu venituri sub un milion de euro.
ANIS are în prezent 163 de companii membre din toate segmentele, atât startup-uri, cât și IMM-uri sau companii mari. Împreună, toate companiile membre ANIS au peste 47.000 de angajați și o cifră de afaceri de aproape 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național.
Sectorul IT, important pe piața muncii din România
În România, importanța sectorului IT e în creștere de câțiva ani, acesta fiind un important angajator pe piața muncii – e, de fapt, industria care își adaugă “un orășel” de angajați anual, dar încă suferă de lipsă de personal. Sau cel puțin așa a fost până acum. Industria de software și servicii a asjuns să aducă un aport de circa 6,2% din PIB, ceea ce însumează aproximativ 13,6 miliarde euro, potrivit unui studiu de anul trecut.
Cifra de afaceri a companiilor din industria de software din România a crescut în 2021 cu aproximativ 14,5 % față de 2020 și a fost cu 246 % mai mare decât în 2012, până la nivelul record de aproape 10 miliarde de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, analizate de KeysFin. Numărul de firme s-a dublat în 10 ani.
Piața IT din România a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro, iar rata de creștere a sectorului IT este de 15 – 17% anual, de trei ori mai rapid decât media națională, conform datelor ANIS, care publica în noiembrie anul trecut rezultatele celui mai recent studiu desfășurat asupra stării industriei IT în România.
Sectorul de IT și servicii numără 147.000 de angajați.
Circa 1 din 55 de angajați din România lucrează în industria de software și IT, peste media Europei Centrale și de Est (ECE) – de 1 din 62 de angajați, arată datele Asociației Naționale a Industriei Software – ANIS, transmise pentru ENTR/G4Media. În plus, România a avut în perioada 2014-2019 și una dintre cele mai accelerate rate de creștere a efectivului de salariați din industrie (cca. 11%), doar Polonia și Bulgaria având o dinamică ușor mai ridicată (+12%).
Zeci de mii de concedieri în sectorul Tech la nivel global
Amazon, cu 18000 de concedieri anunțate, și Google – 12.000 – se numără printre “campionii topului negativ.
Potrivit platformei layoffs.fyi, care monitorizează concedierile din sectorul Tech, doar în acest an 376 de companii au renunțat sau au anunțat că renunță la 107.930 de angajați. Anul trecut, peste 1000 de companii (1045) și-au redus personalul, fiind afectate 160.997 de persoane.
Chiar în această lună, Zoom, compania de videoconferințe care a devenit un nume cunoscut în momentul în care munca la distanță a luat amploare în timpul pandemiei Covid, concediază 1.300 de angajați, conform BBC. Măsura afectează aproximativ 15% din forța sa de muncă, care a înregistrat în ultima vreme o încetinire a creșterii numărului de utilizatori și o scădere a profiturilor.
În ianuarie, compania germană de software SAP a anunțat că intenționează să reducă 3.000 de locuri de muncă, adică 2,5% din forța sa de muncă la nivel global.
Meta , Amazon , Twitter, Lyft , Salesforce, HP și DoorDash au anunțat reduceri semnificative ale forței de muncă încă de anul trecut.
Unele analize arată date devastatoare pentru sector: Industria tehnologică și-a mărit concedierile cu 649% în 2022, ceea ce reprezintă cel mai mare nivel de la bula dot-com de acum mai bine de câteva decenii, potrivit “The Challenger Report”. Mai mulți angajați din domeniul tehnologiei au fost concediați în 2022 decât în 2020 și 2021 la un loc.
De unde vin concedierile?
După ce inițial au înregistrat o creștere a cererii de servicii digitale pe fondul declanșării pandemiei, multe companii au făcut angajări agresive, arată o analiză CNN de la începutul anului. Apoi, a urmat o scădere a cererii pe măsură ce restricțiile Covid-19 s-au retras și oamenii s-au întors la viața lor offline. Creșterea ratelor dobânzii a secat, de asemenea, banii ușori pe care companiile de tehnologie se bazau pentru a alimenta marile pariuri pe inovațiile viitoare și a redus evaluările lor foarte mari.
În perspectiva anului 2023, temerile legate de recesiune și incertitudinile economice continuă să cântărească puternic în mintea consumatorilor și a factorilor de decizie politică, iar creșterile ratelor dobânzilor sunt de așteptat să continue. Dincolo de aceasta, numărul tot mai mare de disponibilizări ar putea, de asemenea, să ofere anumitor companii de tehnologie o acoperire pentru a lua măsuri mai severe de reducere a costurilor acum decât ar fi făcut-o altfel.
Într-o serie de scuze care încep să sune la fel, liderii de afaceri din Silicon Valley, de la Mark Zuckerberg de la Meta la Marc Benioff de la Salesforce, au dat vina pentru valul de reduceri de locuri de muncă pe propria lor interpretare greșită a modului în care va evolua cererea de produse tehnologice alimentată de pandemie.
“Pe măsură ce veniturile noastre au accelerat în timpul pandemiei, am angajat prea mulți oameni, ceea ce a condus la această încetinire economică cu care ne confruntăm acum, și îmi asum responsabilitatea pentru acest lucru”, a spus, de exemplu, Benioff.
Patricia Campos-Medina, directorul executiv al Worker Institute din cadrul Școlii de Relații Industriale și de Muncă a Universității Cornell, a criticat acest val de mea culpas ca fiind “scuze goale” față de lucrătorii care plătesc acum pentru calculele lor greșite.
Deși va exista multă incertitudine pe termen scurt pentru acești lucrători din domeniul tehnologiei, precum și “o mare lovitură economică asupra vieților lor”, Campos-Medina a adăugat: “Cred că aceasta este o forță de muncă foarte calificată care va găsi o modalitate de a se implica din nou în economie”