România are un decalaj de TVA 36%, față de media UE de numai 5,4%, arată datele prezentate în cadrul Conferinței Anuale de Taxe organizate de PwC. Specialiștii spun că, dacă eforturile de digitalizare s-ar materiaza, așa cum s-a întâmplat în Polonia sau Ungaria, am putea avea un plus de încasări de măcar 15 miliarde.
“Mediul de afaceri a cerut mereu predictibilitate, legi clare, autoritățile s-au uitat mai degrabă la buget și au rezultat o serie de modificări”, a menționat Daniel Anghel, Partener coordonator Tax, Legal & People
Marea temă a momentului e: cum se va acoperi acest deficit bugetar? “Se discută într-un astfel de context despre creșterea taxelor, reducerea cheltuielilor administrative și creșterea colectării prin digitalizarea ANAF sau despre un mix al acestor măsuri. Pe prima variantă au mizat de fiecare dată autoritățile, iar rezultatele nu au fost optime. În general, procentul de colectare în PIB e de 27% (România se află în coada clasamentului în UE privind colectarea veniturilor la buget, ca procent în PIB, în jur de 27 – 28%, n.red.), versus 37% în UE, iar modificările nu au fost optime pentru mediul de afaceri, au îngreunat activitatea și chiar au condus de mutle ori la renunțarea unor măsuri”, a amintit Anghel.
În acest context, Ministerul Finanțelor mizează pe o creștere în PIB a veniturilor ficale cu aproximativ 1 %, în timp ce Consiliul Fiscal consideră că veniturile dorite sunt ipotetice, în condițiile în care digitalizarea, la stadiul actual, nu e în măsură să răspundă la aceste neboi, nici Minsiterul Finanțelor nu e atât de optimist.
“Încasăm la buget, în medie, cu o tremie mai puțin decâ se estimează că ar reveni din TVA în România, avem un decalaj foarte mare de TVA în continuare. Comisia Europeană ne-a spus că nu reuș să încasăm 36% din ce a r trebui să încasăm ca TVA”, a spus Anghel, care a venit cu două exemple de la vecini, pe tema “curiosului caz al decalajului de TVA”, cum l-au numit cei de la PwC.
România are un decalaj de TVA 36%, față de media UE de numai 5,4%.
“Ungaria și Polonia au plecat de la 22,3% respectiv 25,5% și au ajuns la procent semnificativ mai mici (4,4% Ungaria și 3,3% Polonia). Ungaria a început în 2018, iar cea mai mare scădere s-a constatat după implementarea facturării electronice. Polonia a obținut cele mai mari scăderi după introducerea dosarului fiscal și a instrumentului e-Transport. Sunt două diferențe notabile – ei au început mult mai devreme și a existat colaborare extinsă cu mediul de afaceri. Asta a facilitat implementarea măsurilor într-un interval rezonabil de timp și cu erori minime, ceea ce a crescut încrederea mediului de business în aceste măsuri” , a subliniat Anghel.
Acesta a spus că digitalizarea e element cheie în reducerea decalajelor. “Avem un deficit bugetar de 86,6 miliarde de lei, decalajul de TVA e de 40 de miliarde de lei. Dacă eforturile de digitalizare s-ar materiaza, așa cum s-a întâmplat în Polonia sau Ungaria, am putea avea un plus de încasări de măcar 15 miliarde. Dacă ne uităm cât se estimează din pachetul fiscal pentru acest an, din impozitul pe cifra de afaceri, vorbim doar de 6 miliarde de lei și e evident că aceste măsuri bulversează mediul de afaceri și nu cred că ar mai fi necesare”, a spus specialistul.
“Ponderea veniturilor în PIB, acea de 27%, nu a crescut, s-a păstrat în mod constant, din păcare, deși au fost multe modificări, creșteri și ajustări de taxe, ceea ce ne duce la concluzia că rezolvarea bugetară nu vine din taxe mai mari. E nevoie de reglementări și calibrări în mod sigur, dar colecta mai bună a taxelor ar trebui să fie cheia”, a mai spus Anghel.
Ce spun reprezentanții ANAF și ai Ministerului Finanțelor despre planuri și deficite: