Foto: Dreamstime
Acțiunile prioritare ale ANAF pentru 2024 includ simplificarea formularelor, a declarațiilor și a altor documente fiscale, dar și dezvoltarea serviciilor la distanță, a susținut Nicoleta Cîrciumaru, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în cadrul Conferinței Anuale de Taxe organizate de PwC. Alin Andrieş, secretar de stat Ministerul Finanţelor, a confirmat, în același panel, că 2024 e an de “pace fiscală”, fără alte mari noutăți legislative anticipate, iar digitalizarea rămâne “laitmotiv”.
Citindu-și discursul de pe o foaie, șefa ANAF a prezentat în cadrul conferinței principalele priorități ale ANAF în acest an. Aceasta a precizat că pentru 2023 instituția a avut o creștere a veniturilor de 12,47% (indice nominal în formă brută) sau de 9,5%, în formă netă.
Potrivit lui Cîrciumaru, acțiunile prioritare pentru 2024 includ simplificarea formularelor, a declarațiilor și a altor documente fiscale, pentru a susține conformarea voluntară la declararea obligațiilor fiscale, dar și dezvoltarea serviciilor la distanță, electronice sau telefonice prin noi funcționalități și crearea de servicii noi de service ANAF. Cârciumaru a vorbit și despre transmiterea de informări personalizate către contribuabili prin Sațiul Privat Virtual (SPV)
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
La rândul său, Alin Andrieş, secretar de stat Ministerul Finanţelor, a reiterat promisiunea venită deja din guvern că în 2024 avem “an de pace fiscală”, după ce moderatorul a lansat întrebarea dacă ne putem aștepta la alte creșteri de taxe.
“Anul 2024 e an de pace fiscală. Nu ne propunem să avem modificări semnificative. E un an foarte important, iar la nivelul ministerului are loc o anlaiză a sistemului fiscal, avem în PNRR și o reformă fiscală improtantă, e obiectiv milestone care trebuie îndeplinit, anticipăm că asta se va întâmpla în 2025, e parte din cererea de plată nr 4”, a menționat Andrieș.
Secretarul de stat a lansat, subtil, tema anului cu patru rânduri de alegeri (din care două comasate) și a pericolelor de derapaje. “Deficitul bugetar e un rezultat determinat de nivelul veniturilor și de cel al cheltuielilor. Ministerul Finanțelor are atribuții pe partea de venituri, de creare a cadrului fiscal, și, prin ANAF, de colectare, dar partea de cheltuieli e rezultatul mai multor ministere și autorități. Anul acesta e unul important, fiind an electoral și anticipăm că vor fi modificări de comportamente ale participanților, al factorului poitic și al mediului economic. Măsurile luate în 2023 vor avea impact și în funcție de mediul economic”, a spus Andrieș, care a făcut referire și la un “parteneriat” cu cei care au de plătit taxele și impozitele. “În ceea ce privește decalajul de TVA, noi nu colectăm venituri de la noi, ci de la agenți economici, e un parteneriat. În 2024 avem în vedere creșterea capacitătii instituționale a Minsterului Finanțelor, inclusiv infrastructura IT, capacitatea de analiză, dar și partea de conformare voluntară e importantă. Aici e important parteneriatul cu contribuabilii”, a subliniat secretarul de stat.
Acesta a menționat că MF va face în acest an o analiză pentru a evalua efectele măsurilor introduse în 2022 și 2023. “Partea de digitalizare va rămâne un laitmotiv al anului”, a spus acesta.
CONTEXT. Amintim, în acest context, că România are cel mai mare deficit de încasare la TVA dintre statele UE, iar Bugetul statului pierde anual 9 miliarde de euro. Calculele economiștilor arată că, dacă România ar atinge media UE în eficiența colectării, deficitul bugetar s-ar reduce semnificativ, cu 3,18 puncte procentuale. Mai multe
Datele statistice din ultimii ani arată că în România cheltuielile depășesc în general veniturile statului (deficit bugetar), iar valoarea importurilor depășește exporturile (cea mai relevantă componentă a deficitului de cont curent), ceea ce crește vulnerabilitatea economiei României. De altfel, România se poziționează cel mai slab din perspectiva deficitelor gemene în întreaga Uniune Europeană. Detalii AICI
România are un decalaj de TVA 36%, față de media UE de numai 5,4%, arată datele prezentate în cadrul Conferinței Anuale de Taxe organizate de PwC. Specialiștii spun că, dacă eforturile de digitalizare s-ar materiaza, așa cum s-a întâmplat în Polonia sau Ungaria, am putea avea un plus de încasări de măcar 15 miliarde. Vezi mai multe detalii: