Economiștii de top și bancherii centrali par să fie de acord asupra unui lucru: ratele dobânzilor vor rămâne mai mult timp la un nivel mai ridicat, ceea ce întunecă perspectivele piețelor globale, arată o analiză CNBC.
Băncile centrale din întreaga lume au majorat agresiv ratele dobânzilor în ultimele 18 luni sau cam așa ceva, în încercarea de a ține în frâu inflația galopantă, cu diferite grade de succes până acum.
Înainte de a-și întrerupe ciclul de majorare în septembrie, Rezerva Federală a SUA a majorat principala sa rată de politică monetară de la un interval-țintă de 0,25-0,5% în martie 2022 la 5,25-5,5% în iulie 2023.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ciuda acestei pauze, oficialii Fed au semnalat că este posibil ca ratele să rămână mai ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se așteptau inițial piețele, dacă se dorește ca inflația să revină în mod durabil la ținta de 2% a băncii centrale.
Acest lucru a fost reluat de președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, care a declarat în cadrul unei conferințe de presă la reuniunile FMI-Banca Mondială de săptămâna trecută că ratele vor rămâne probabil mai mult timp mai ridicate și vor complica peisajul investițional pentru companiile și băncile centrale din întreaga lume, mai ales în lumina tensiunilor geopolitice actuale.
Inflația din SUA s-a retras semnificativ de la vârful din iunie 2022, de 9,1% pe an, dar a depășit totuși așteptările în septembrie, ajungând la 3,7%, potrivit unui raport al Departamentului Muncii de săptămâna trecută.
“Cu siguranță, vom vedea rate mai mari pentru mai mult timp și am văzut recent imprimarea inflației din SUA, ceea ce a fost dezamăgitor dacă sperai ca ratele să scadă”, a declarat directorul general al serviciilor bancare și piețelor globale la HSBC, Greg Guyett, pentru CNBC în marja reuniunilor FMI de la Marrakech, Maroc, săptămâna trecută.
El a adăugat că preocupările legate de costurile de împrumut în continuare mai mari au dus la un “mediu de tranzacționare foarte liniștit”, cu emisiuni de capital slabe și IPO-uri recente, cum ar fi Birkenstock, care se luptă să găsească ofertanți.
“Voi spune că dialogul strategic s-a reluat destul de activ, deoarece cred că firmele sunt în căutarea creșterii și văd sinergiile ca pe o modalitate de a obține acest lucru, dar cred că va mai trece ceva timp până când oamenii vor începe să apese pe trăgaci, având în vedere costurile de finanțare”, a adăugat Guyett.
Luna trecută, Banca Centrală Europeană a emis a zecea majorare consecutivă a ratei dobânzii pentru a duce principala sa facilitate de depozit la un nivel record de 4%, în ciuda semnelor de slăbire a economiei zonei euro. Cu toate acestea, a semnalat că alte majorări ar putea fi excluse deocamdată.
Mai mulți guvernatori ai băncii centrale și membri ai Consiliului guvernatorilor BCE au declarat săptămâna trecută pentru CNBC că, deși o majorare a dobânzii în noiembrie ar putea fi puțin probabilă, ușa trebuie să rămână deschisă pentru majorări în viitor, având în vedere presiunile inflaționiste persistente și potențialul unor noi șocuri.
Guvernatorul Băncii Naționale a Croației, Boris Vujčić, a declarat că sugestia potrivit căreia ratele vor rămâne mai mult timp mai ridicate nu este nouă, dar că piețele din SUA și Europa au fost lente în a se adapta la acest lucru.
“Nu ne putem aștepta ca ratele să scadă înainte de a fi ferm convinși că rata inflației este pe cale să coboare spre ținta noastră pe termen mediu, ceea ce nu se va întâmpla foarte curând”, a declarat Vujčić pentru CNBC în Maramureș.
Inflația din zona euro a scăzut la 4,3% în septembrie, cel mai scăzut nivel din octombrie 2021, iar Vujčić a spus că se așteaptă ca declinul să continue, deoarece efectele de bază, înăsprirea politicii monetare și o economie în stagnare continuă să se reflecte în cifre.
“Cu toate acestea, la un moment dat, când inflația atinge un nivel, aș estima undeva aproape de 3, 3,5%, există o incertitudine dacă, având în vedere puterea pieței muncii și presiunile salariale, vom avea o convergență suplimentară cu ținta noastră pe termen mediu într-un mod în care a fost proiectată în acest moment”, a adăugat el.
“Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci există riscul ca noi să fim nevoiți să facem mai mult”, a completat acesta.
Această prudență a fost împărtășită de guvernatorul Băncii Letoniei și de colegul său din Consiliul guvernatorilor, Mārtiņš Kazāks, care a declarat că este mulțumit că ratele dobânzilor vor rămâne la nivelul actual, dar că nu poate “închide ușa” pentru noi majorări din două motive.
“Unul este, bineînțeles, piața muncii – încă nu am văzut creșterea salariilor atingând un nivel maxim -, dar celălalt este, desigur, geopolitica”, a declarat el pentru Joumanna Bercetche și Silvia Amaro de la CNBC, în cadrul reuniunilor FMI.
“S-ar putea să avem mai multe șocuri care ar putea duce la creșterea inflației și de aceea, desigur, trebuie să rămânem foarte precauți în ceea ce privește evoluția inflației.”
Acesta a adăugat că politica monetară intră într-o nouă fază a ciclului, “mai mare pentru mai mult timp”, care va continua probabil pentru a se asigura că BCE poate readuce inflația la un nivel solid de 2% în a doua jumătate a anului 2025.
De asemenea, tot la capătul mai pesimist al Consiliului guvernatorilor, guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, Robert Holzmann, a sugerat că riscurile la adresa traiectoriei actuale a inflației sunt încă înclinate în sus, indicând erupția războiului dintre Israel și Hamas și alte posibile perturbări care ar putea duce la creșterea prețurilor petrolului.
“Dacă apar șocuri suplimentare și dacă informațiile pe care le avem se dovedesc a fi incorecte, s-ar putea să fim nevoiți să mai creștem încă o dată sau poate de două ori”, a spus acesta.