Sursa foto: Pro Infrastructura
România are, conform datelor colectate în ultimele luni, 1193 de proiecte de infrastructură în diverse stadii, iar marii constructori consideră că acesta este domeniul care ar trebui să înregistreze creșteri semnificative în următoarea perioadă, arată informațiile centralizate la solicitarea Economedia.ro de compania de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantierele la nivel național. Vă aducem, în continuare, câteva date dintr-un domeniu vital pentru dezvoltarea economică, dar în care România are mari restanțe: Infrastructura. În ce stadii sunt cele mai multe construcții pe acest segment, care sunt cele mai mari proiecte, dar și cei mai activi constructori?
România are 1193 de proiecte de infrastructură în diverse stadii, conform datelor monitorizate în ultimele șase luni, în vreme ce în 2020 numărul acestora era de 1304. Cele mai multe sunt încă în curs de proiectare – 520, dar sunt și 362 de proiecte în construcție, 221 care se pregătesc de execuție și 46 finalizate. Restul proiectelor sunt la stadiu de intenție, în proces de autorizare sau în curs de amenajare.
Din total, aproape o treime sunt de mari dimensiuni (418), 475 sunt proiecte mai mici, iar 300 sunt medii.
În ceea ce privește distribuția teritorială. Bihorul, Constanța și Clujul sunt județele cu cele mai multe proiecte, conform datelor adunate de IBC Focus.
Top proiecte
| Denumire | Valoare mld | Stadiu | |
| Autostrada Sibiu – Pitesti, Sectiunea 2
|
5,27 | proiectare | |
| Reabilitarea liniei de cale ferata Brasov- Simeria, componenta a Coridorului Rin – Dunare, pentru circulatia cu viteza maxima de 160 km/h, sectiunea Brasov – Sighisoara
|
3,14 | înainte de execuție | |
| Regenerare urbana – reconfigurari retele stradale si zone adiacente spatiilor de locuit, unitatilor de invatamant si institutiilor publice
|
3,12 | înainte de execuție | |
| Autostrada Sebes – Turda Loturile 1, 2, 3 si 4
|
2,48 | construcție | |
| Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriana Mihail Kogalniceanu
|
2,15 | proiectare |
Sursa: IBC Focus
Jucătorii din domeniu mizează pe creșterea acestui sector în următoarea perioadă, având în vedere și faptul că România este mult în urma altor țări europene la acest capitol.
“Aș paria cu ochii închiși pe creșterea zonei construcțiilor de infrastructură. Și asta pentru că sunt multe date care confirmă aceasta tendință. Cei mai mari constructori din România consideră acest domeniu ca fiind cel care va avea creșterea cea mai importantă în următoarele 12 luni”, spune Andrei Spătaru, fondator și CEO al IBC Focus. Potrivit unui studiu realizat de companie pentru publicația proprie Top 100 Antreprenori Generali în Construcții din România, majoritatea constructorilor consideră că acest segment va înregistra cea mai mare creștere, ca volum de muncă. La studiu au răspuns peste 80 de specialiști activi în piața de antrepriză.
Cu o infrastructură subdimensionată și mult în urma vecinilor europeni, România are nevoie vitală de astfel de proiecte. “În proiectul strategiei militare a României, lipsa infrastructurii rutiere și feroviare e descrisă drept vulnerabilitate. Lipsa infrastructurii a devenit subiect de discuție politică, subiect alimentat de nemulțumirea românilor care sunt conștienți de faptul că avem cel mai mare număr de accidente rutiere la mia de locuitori din Europa, dar și una din cele mai mici viteze medii de deplasare atât pe cale rutieră, cât și feroviară. Pentru a câștiga imagine pozitivă, politicienii sunt tot mai presați să prezinte “victorii” în proiecte de infrastructură”, menționează Spătaru.
Campionii șantierelor
O provocare pe acest segment de piață este faptul că numărul constructorilor specializați și dornici să participe la licitații este semnificativ mai mic în comparație cu ceea ce se întâmplă în zona construcțiilor cu finanțare privată, menționează Spătaru. “În această piață și bariera la intrare este mai sus pentru constructori, deoarece accesul la astfel de proiecte necesită atât un nivel de dotare tehnic ridicat (utilaje scumpe, de exemplu), cât și forță financiară mare pentru a susține desfășurarea șantierelor. Probabil acesta este motivul pentru care conform datelor extrase din VICTA.ro (platformă de vânzare în domeniul șantierelor dezvoltată de companie, n.red.), putem observa că în ultimile 12 luni sunt de aproape 4 ori mai puține firme care au câștigat lucrări de infrastructură (760 companii) față de de cele cu șantiere rezidențiale (2670 companii). În plus, conform analizei noastre în zona construcțiilor de infrastructură observam o concentrare ridicată: din cei 760 de constructori ce au contractat minim o lucrare de infrastructură în ultimile 12 luni, 15% dintre companii au câștigat jumătate din lucrările licitate”, menționează CEO-ul companiei de consultanță.
În ceea ce îi privește pe executanți, campionii șantierelor din România sunt austriecii de la PORR Construct, cu 18 proiecte în portofoliu în această perioadă, urmați de Strabag, cu 14 proiecte. Constructori activi mai sunt Antrepriza de Construcții Căi Ferate, Conest și Viarom Construct, cu câte 7 proiecte. Datele vizează perioada ultimelor șase luni.
Absorbția de fonduri europene pe infrastructură a ajuns la un record absolut după revoluție, de 623 de milioane de euro, a declarat la finalul lunii iulie ministrul Transporturilor Cătălin Drulă, care a precizat că și-a propus o țintă record de 8 miliarde de lei, pe care o va respecta până la sfârșitul anului. „Execuția bugetară a Ministerului Transporturilor – avem record atât pe fonduri europene, cât și pe cele de stat. Pe fonduri europene, avem recordul absolut de absorbție după Revoluție: 623 de milioane de euro aduși în România pe fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană. Am spus că ne-am pus o țintă record de 8 miliarde de lei și o vom respecta până la sfârșitul anului, asta înseamnă autostrăzi, căi ferate etc. Pe partea de fonduri de stat avem execuție 93%”, a declarat ministrul.
Există o serie de proiecte care urmează să fie finalizate în acest an. “În afară de drumuri de mare viteză precum lotul 2 din A10 Sebeș-Turda, tronsonul 2 din DX12 Craiova-Pitești sau A3 la Târgu Mureș (care vor fi gata în următoarele luni), anul acesta se finalizează și trei dintre proiectele din sudul țării – mai mici ca amploare, dar cu un impact semnificativ pentru siguranța, confortul șoferilor și în privința reducerii ambuteiajelor”, a anunțat ieri Drulă, printr-o postare pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre Pasajul Mogoșoaia, Centura Mihăilești și drumul rapid Vama Giurgiu – DN5.