Asigurarea aprovizionării cu energie a Europei începe să depindă de Israel, Egipt și Grecia

Mediterana de Est poate spori securitatea energetică a Europei și poate reduce dependența acesteia de gazul rusesc, relatează Moderndiplomacy.eu. Europa este în plin proces de decuplare de la energia rusească, după războiul din Ucraina, ceea ce reprezintă un efort uriaș de securizare a aprovizionării, pentru că Rusia livra circa 40% din tot gazul Europei și peste 20% din petrol. Inclusiv România are un interes major în ruta din Mediterana, pentru că poate aduce gaz descărcat în terminalele de acolo, care apoi este regazeificat și trimis prin conducte până în România, pe ruta bulgară. Romgaz trebuia să fie partener în viitorul terminal de la Alexandropolis – momentul 2020, însă conducerea Romgaz din 2021 a decis că nu mai rentează comercial.

Țările din regiune sunt puternic poziționate pentru a face față provocărilor viitoare de pe piețele globale de energie și pentru a răspunde eficient cererilor de gaze ale continentului european.
Egiptul este bine situat pentru a-și crește exporturile de gaze către Europa, dar o constrângere majoră este că țările europene fie nu au terminale GNL, fie terminalele existente au o capacitate limitată de a primi aprovizionare. Prin urmare, este imperativ ca țările europene să modernizeze terminalele existente sau să construiască altele noi pentru a-și extinde capacitatea de a primi GNL. Aici intervine Grecia, care are în construcție mai multe terminale GNL, dar și Croația și, parțial, Italia.

Noile descoperiri de gaze din Egipt se pot transforma în descoperiri comerciale care vor fi transportate în Europa. Descoperirea sondei de explorare Nargis-1, deținută în comun de American Chevron și italian ENI în concesiunea Nargis Offshore Area, este estimată a conține aproape 200 de picioare nete (61 m) de gaz miocen și oligocen. De asemenea, Wintershall Dea din Germania a făcut o nouă descoperire de gaz în cadrul concesiunii Disouq din regiunea teritorială a Deltei Nilului, care a fost testată la o producție de vârf de 15 milioane de picioare cubice de gaz pe zi.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Egiptul are aproape 2,21 trilioane de metri cubi de rezerve dovedite de gaze și a produs peste 95 de miliarde de metri cubi în 2021, cu exporturi de peste 12 miliarde de metri cubi anual.

Având în vedere cooperarea energetică regională care va aduce beneficii Europei, Egiptul a acordat prioritate delimitării granițelor maritime cu țări precum Grecia și Cipru, urmărind extragerea unor volume mai mari de gaze regionale prin explorare comună și conectarea conductelor naționale. Acest lucru este evidențiat în litera și spiritul acordului de delimitare parțială care a fost semnat între Egipt și Grecia în august 2020.

Potrivit articolului 2 din acord, „în cazul în care există resurse naturale, inclusiv rezervoare de hidrocarburi, care se extind din Zona Economică Exclusivă a unei Părți până în Zona Economică Exclusivă a celeilalte părți, cele două părți vor coopera pentru a ajunge la un acord privind modalități de exploatare a acestor resurse”. În general, acordul de demarcație Egipt-Grecia a creat un precedent pozitiv pe care să-l imite alte țări regionale.
Interconectorul euro-african, etichetat drept Proiect de Interes Comun de către UE, sprijină aspirațiile egiptene și grecești de a deveni centre energetice majore pentru Europa de Sud-Est. Proiectul vizează transportul printr-un cablu submarin a energiei electrice regenerabile generate în Egipt și alte țări africane prin Grecia către Europa. Egiptul a finalizat deja proiecte de interconectare cu Libia, Sudanul și Arabia Saudită.

Punctul nodal Grecia

Grecia explorează modalități de a aduce gaze regionale în Europa, deoarece gazoductul din Estul Mediteranei se poate dovedi dificil din punct de vedere tehnic și, prin urmare, este mai puțin probabil să se materializeze. Atena a accelerat eforturile de a executa proiecte de interes regional și european, cum ar fi Euro Asia Interconnector, un proiect cheie de infrastructură care leagă rețelele din Israel, Cipru și Grecia cu rețeaua electrică europeană care furnizează până la 2000 de megawați de energie și, astfel, sporește securitatea energetică europeană. Nexans, un jucător global în tranziția energetică, a primit recent un contract în valoare de 1,6 miliarde de dolari pentru tronsonul Euro Asia Interconnector care va conecta Ciprul de Grecia printr-un cablu submarin care va traversa ape ultra adânci de peste 3.000 metri.

Grecia acordă, de asemenea, o importanță deosebită altor proiecte de infrastructură, inclusiv unei conducte de transport gaze naturale de 28 de kilometri, care conectează Sistemul Național de Transport de Gaze de Unitatea flotantă de stocare și regazificare din Alexandroupolis din nordul Greciei, prin care 5,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an vor fi direcționate către Balcani și spre Europa de Sud-Est. Livrările a 28 de kilometri de conducte au fost finalizate în mai 2023 de către Corinth Pipeworks, care a primit un contract de către Saipem SpA pentru dezvoltarea gazoductului offshore și onshore de către Gastrade. Un alt proiect de infrastructură, cu Grecia în epicentrul său, care va forma coloana vertebrală europeană a hidrogenului este construirea unei conducte de gaze de 160 de kilometri în vestul Macedoniei, care poate transporta până la 100% hidrogen.

În ceea ce privește explorarea hidrocarburilor, guvernul elen a întocmit un plan de acțiune care se concentrează pe finalizarea sondajelor seismice și a forajelor la blocurile offshore din Marea Ionică și sudul Cretei, deja concesionate giganților petrolieri. Autoritatea Elenă de Management al Resurselor de Hidrocarburi a identificat peste 30 de blocuri maritime, cu o cantitate totală estimată de gaz recuperabil cuprins între 2 și 2,55 trilioane de metri cubi. Volume semnificative de gaze, odată extrase din blocurile maritime grecești, vor fi direcționate către Europa.

Israelul are independență energetică și poate exporta

Israelul, la rândul său, poate exporta în Europa un surplus de gaz de aproximativ 500 de miliarde de metri cubi în următoarele două decenii. În special, Israelul a atins independența energetică în ultimii ani, ceea ce a creat un scut împotriva crizei energetice care a fost declanșată de războiul cu Ucraina. Prin urmare, Israelul accelerează eforturile de identificare a noilor descoperiri de gaze prin oferirea a 20 de noi blocuri de explorare în contextul celei de-a patra runde internaționale de licențiere offshore. După cum a anunțat recent Ministerul Energiei din Israel, patru consorții de companii au depus oferte pentru a obține licențe de explorare a gazelor în apele israeliene.

Scopul israelian constă în creșterea volumelor de gaz pentru export pe piețe terțe. Potrivit perspectivei israeliene, războiul împotriva Ucrainei oferă o oportunitate de aur pentru țările regionale care nu sunt aliniate cu islamul radical să producă și să conducă în comun gaze către Europa. Acesta din urmă poate ajuta, de asemenea, țările regionale să se reunească și să elaboreze acorduri de cooperare energetică pe termen lung, care vor aduce beneficii economiilor tuturor celor implicați.

Dimensiunea turcească nu poate fi ignorată în calculele regionale ale Israelului. Construcția unei conducte pentru transportul gazului israelian în Turcia ar putea ajuta aceasta din urmă să-și diversifice resursele energetice, mai ales având în vedere că contractele cu Rusia și Iran vor expira în următorii patru ani. Chiar dacă conducta Turcia-Israel este fezabilă din punct de vedere tehnic și financiar, considerentele politice au împiedicat până acum execuția sa, și anume revizionismul regional al Ankarei și imprevizibilitatea față de Israel. De remarcat, Turcia caută să importe gaz din Marea Mediterană de Est pentru a-și satisface nevoile interne în creștere, mai degrabă decât să le exporte în Europa.

Provocări și recomandări de politici

În general, există mai multe soluții pentru modernizarea aprovizionării cu energie din Estul Mediteranei către Europa, sporind astfel securitatea energetică a acesteia din urmă. Scepticismul predomină însă în cercurile politice europene cu privire la probabilitatea ca Libia să fie o opțiune fezabilă de aprovizionare cu energie pentru Europa, în ciuda costului scăzut de extracție a gazului și petrolului libian în comparație cu alte țări din estul Mediteranei. Situația extrem de instabilă din Libia este principalul factor care împiedică operatorii energetici europeni să se angajeze cu autoritățile libiene.

Fără îndoială, țările din estul Mediteranei trebuie să fie blocate într-o strategie europeană mai largă, care să ofere o situație câștigătoare pentru toate părțile, prin care cooperarea este profitabilă fiecărei părți. În acest scop, Egiptul ar trebui să-și extindă capacitatea de procesare și export de GNL în Europa, nu numai pentru a compensa o scădere bruscă a importurilor de gaze din Rusia, ci și pentru a crește veniturile bugetului de stat egiptean.

Hidrogenul și sursele regenerabile se pot dovedi a schimba jocul în următoarele două decenii pentru Europa. În acest context, Grecia ar trebui să procedeze rapid la consolidarea parteneriatului său energetic cu Arabia Saudită, astfel încât Atena să poată facilita importurile masive de hidrogen din regiunea Saudi Neom către Europa.

Israelul ar trebui să exploreze posibilitatea unui terminal GNL plutitor în apele israeliene, deoarece această opțiune este fezabilă acum că, datorită acordului de demarcare Israel-Liban, amenințarea escaladării navale dintre cele două țări a trecut.