Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Contractele de furnizare gaze şi energie electrică au în mare parte valabilitate sau preţuri valabile până în 31 martie 2025, astfel că au început să apară ofertele de preţ la gaze după această dată, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
“Chiar dacă în conformitate cu legislaţia actuală ar fi necesară ofertarea şi întocmirea de noi contracte de vânzare-cumpărare, furnizorii nu se înghesuie să transmită oferte. Sigur la rândul lor şi aceştia au multe necunoscute, în ceea ce priveşte preţul de achiziţie al gazelor după data de 1 aprilie 2025. Dacă urmărim pagina ANRE – Comparatorul de preţ la gaze – după data de 1 aprilie 2025 constatăm că există oferte de la 4 firme care în fapt sunt deţinute de acelaşi acţionar, ofertele fiind 100% identice până la ultima virgulă şi având toate preţul de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, preţul fiind valabil până în septembrie 2025”, afirmă preşedintele AEI, citat în comunicat.
Conform Contractului de vânzare al furnizorilor care au făcut aceste oferte, modificarea preţului contractului se poate face la iniţiativa furnizorului, acesta având doar obligaţia de a “notifica clientul final, în mod transparent şi uşor de înţeles, cu privire la orice intenţie de modificare a preţului de bază, precizând motivele prealabile modificării şi sfera de aplicare a acesteia, în mod direct şi în timp util, cu cel puţin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a modificării”, susţine Dumitru Chisăliţă.
Astfel, singura ofertă de pe site-ul ANRE are o clauză care permite oricând să fie modificat preţul după cum vrea furnizorul.
În acelaşi timp, susține președintele AEI, consumatorii PPC au primit ofertă pentru preţul gazelor naturale începând cu data de 1 aprilie 2025, în valoare de 0,42 lei/KWh. În lipsa oricărei discuţii privind liberalizarea pieţei, consumatorii se vor trezi în mod tacit cu creşteri de preţ de 35%, urmare a unor prevederi din Codul Civil, afirmă sursa citată.
“Astfel, un consumator care se încălzeşte cu gaze într-un imobil de tip casă urmează să achite în lunile de iarnă, după 1 aprilie 2025, o factură de circa 2.100 lei/lună, cu circa 550 lei mai mult decât în anul 2023 şi cu circa 750 lei mai mult decât în 2024. În cazul unui consumator care locuieşte într-un apartament de 3 camere şi foloseşte gazele pentru încălzire acesta urmează să achite lunar o factură de circa 1.000 lei, cu circa 225 lei mai mult decât în anul 2023 şi cu circa 325 lei mai mult decât în 2024. Există o singură modalitate de a opri o astfel de situaţie, pregătirea reliberalizării pieţei de gaze”, a adăugat Dumitru Chisăliţă.
La finele săptămânii trecute, premierul Marcel Ciolacu a declarat că „este o certitudine” că schema de ajutor pentru facturile la energie va continua și după 1 aprilie, dar va trebui găsită „o formulă optimă”.
„A treia mare prioritate este să găsim formula optimă de a continua sprijinirea populației prin prețuri plafonate la energie și gaze și după 1 aprilie. Este o certitudine că îi vom ajuta în continuare pe români. Iar o dovadă decisivă este că Romgaz deja face pașii decisivi pentru a demara furnizarea gazelor pentru consumatorii casnici. Sunt sigur că, la fel ca Hidroelectrica în piața energiei, Romgaz va veni cu cea mai bună ofertă de preț la gaze pentru toți românii”, a spus el.
Ministrul Energiei Sebastian Burduja a anunțat joi că ia în calcul prelungirea schemei de plafonare-compensare a facturilor, cu pragurile actuale de preț, încă 3-6 luni, după data de 1 aprilie 2025.
Ministerul lucrează cu mai multe scenarii de lucru, a spus el. Unul dintre scenarii este păstrarea schemei de compensare-plafonare pentru 3-6 luni, având în vedere că situația în regiune este complicată, având în vedere creșterile de preț la gaze mai ales pe piața internațională, a spus Burduja. „Vrem să îi protejăm pe clienții finali, cu o perioadă tranzitorie de 3-6 luni, urmează să decidem”, a precizat el. Acest scenariu menține forma în vigoare valabilă până la 1 aprilie a schemei de plafonare-compensare, inclusiv pragurile actuale de preț din facturi.
Un alt scenariu țintirea consumatorilor vulnerabili. „Îi subvenționăm pe baza datelor socio-economice din fiecare gospodărie și nu pe baza nivelului de consum”, a spus el.
Alt scenariu îl reprezintă optimizarea schemei de compensare-plafonare actuală. „Dacă înseamnă să renunțăm la unul dintre praguri sau să îl ajustăm pe altul, vom vedea”, a spus Burduja.
Ministrul Energiei a precizat că până la 1 februarie ar trebui să fie luată o decizie.
