Asociație despre ”Rabla pentru sobe”: “Un program neadecvat, greu aplicabil și care are un vădit scop de a promova vânzarea de sobe, nu de a ajuta consumatorii vulnerabili”

Programul Ministerului Mediului ”Rabla pentru sobe”, lansat ieri, e “un nou program prin care se va pune ”căruța înaintea cailor””, spun reprezentanții asociației Energia Inteligentă. Acesta ar fi “un program neadecvat, greu aplicabil și care are un vădit scop de a promova vânzarea de sobe, nu de a ajuta consumatorii vulnerabili”.

“Astfel apreciez că acest proiect nu este unul care să ajute persoanele vulnerabile din mediul rural, în zonele în care se folosesc lemne pentru a se încălzii”, spune Dumitru Chisăliță, președintele asociației, care a lucrat ca auditor energetic, inclusiv în mediul rural, cu activitate și în cătunele izolate ale României, care nu au energie electrică.

Programul ”Rabla pentru sobe” se poate accesa doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu randament de minimum 80% și emisii de compuși organici care să fie sub 120 de grame. Cerința programului este ca sobele să aibă o putere nominală de minimum 8 kW și maxim 30 kW.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

De ce este neadecvat programul, conform Asociației Energia Inteligentă? 

“Orice investiție de reabilitare a unei clădiri începe cu realizarea măsurilor de reducere a pierderilor energetice și doar ulterior cu achiziția acelor sobe care vor fi dimensionate în funcție de necesarul de căldură după eliminarea pierderilor. Orice altă abordare determină cheltuieli inutile pentru sobe de puteri mari, de care nu mai ai nevoie după ce reabilitezi clădire. Cu alte cuvinte casele bătrânești situate în zonele de munte, au în general suprafețe de 50-60 mp util, 2 -3 camere și o clasă energetică de tipul E-F  (adică 245-500 kWh/mp și an). Astfel, un caz concret, o clădire de 60 mp cu 3 camere și o bucătărie, aflată în clasa energetică E, consumă cca. 14.200 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne a 4 sobe cu o putere de 6 kW, cu un randament de 30% sau 4 sobe cu o putere de 4,5 kW, cu un randament de  80%. Dacă acest gospodar are sobe cu randament de 30% și dorește să acceseze programul ”Rabla pentru sobe”, este pus în situația de a achiziționa 4 sobe de 8 kW (Programul rabla nu permite în mod absurd să achiziționezi sobe mai mici, cu prețuri mai mici, consumuri mai mici și noxe mai mici)”.

Economia care s-ar realiza prin această măsură, în situația în care tot lemnul folosit este de esență tare, cu o umiditate de 12% (aspect care nu se întâlnește în teren), conform Asociației:

• Cantitatea de lemn consumată în sobele actuale ale casei analizate este de cca. 6,7 mc (fag), după schimbarea sobelor cu randament de 80% cantitatea consumată va fi de cca. 5,8 mc adică se economisesc cca 0,9 mc/gospodărie.
• Economia de lemn de foc realizată la nivelul celor 50.000 de gospodării din programul Rabla prntru Sobe, va determina;
  • o reducere a consumului de lemne cu 45.000 mc/an (0,6% din lemnul consumat oficial)
  • Reducerea defrișării a cca 22 Ha de pădure
  • Reducerea costurilor achitate de o gospodărie cu cca 360 lei/an (13%)
  • Reducerea emisiilor în aer cu cca 36 mil kg CO2 (0,7%)

Condițiile impuse prin program, forțează consumatorul să achiziționeze sobe mai mari și să aibă costuri mai mari (pentru exemplul nostru costurile impuse beneficiarului prin obligarea ca soba să fie de minim 8 kW, se realizează cheltuieli mai mari cu 30% – cca 3.000 lei în situația exemplului considerat), spune Chisăliță.

Acesta subliniază că este anormal să nu se înceapă un program de ajutorare a consumatorilor vulnerabili și a eficienței energetice cu reducerea pierderilor energetice, care sunt de cca 50-60% în casele din mediul rural și să se dea bani pe sobe care vor produce căldură care se pierde spre exterior. “În exemplul nostru, dacă este reabilitată în clasa energetică B casa analizată ar urma să consume 5.300 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne a 4 sobe de 2,5 kW, cu un randament de 80%”.

AEI spune că schimbarea sobelor înaintea eliminării risipei de energie a casei determină o serie de situații neadecvate:

• Oamenii care vor aplica pentru acest program vor achita sume mari de bani (în exemplul considerat cca. 9.800 lei pentru schimbul de sobe, în loc să achite 3.440 lei/gospodărie, suma pentru sobele necesare de o putere mult mai mică),
• Statul urmează să cheltuiască în plus (să risipească) pe programul Rabla pentru sobe, 000*50.000-4.480*50.000 = 174 mil lei, față de situația unei abordări normale – reducem pierderile și după aceea achiziționăm sobe mai mici și mai ieftine.
• Fiecaree gospodărie din cele 50.000 din program urmează să ardă mai mult cu cca 3 – 6 mc / an, adică 150.000 – 300.000 mc/an,  față de situația izolării și ulterior a montării sobelor.
• Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se vor tăia în plus cca 75-150 Ha de pădure
• Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se vor cheltui în plus de fiecare gospodărie din cele 50.000 din program, 1.200 – 2400 lei/an
• Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se va emite în aer mai mult cu cca. 122 mil kg CO2 de către cele 50.000 de gospodării din program față de situația reabilitării și ulterior a achiziționării sobelor

AEI analizează avantajele prezentate ale programului:

• Ipoteză: Va aduce, un plus de confort în casele cetăţenilor. Răspuns: “În lipsa reabilitării clădirilor nu va aduce un plus de confort. Se poate pune problema de unde vor disponibiliza oamenii banii necesari achiziționării sobelor, în multe situații aceștia nu au decât venitruile obținute din vânzarea produselor din gospodărie. Și atunci vom constata că programul nu se adresează persoanelor vulnerabile, ci unor persoane cu bani”.
• Ipoteză: Va reduce cheltuielile cu încălzirea. Răspuns: “Prin Program se va reduce cheltuiala cu cca 360 lei/an dacă se schimbă o sobă cu randament de 30% cu una de 80% și se va folosi doar lemn de esență tare și uscat, dar urmează ca oamenii să achite 9.800 lei pentru schimbarea sobelor. Respectiv acești bani s-ar recupera în 27 de ani! În situația în care s-ar reabilita casa și s-ar elimina condiția ca sobele să aibă o putere minimă de 8kW, beneficiarii ar trebui să achite doar 3.440 lei, adică un termen de recuperare de 9 ani”.
• Să avem un aer mai curat. “Programul rabla pentru sobe ar aduce o reducere a noxelor de CO2 cu 0,7% față de noxele rezultate din arderea lemnului în România, față de situația aplicării reabilitării locuințelor și ulterior a schimbării sobelor care ar aduce o reducere cu 2,3% a noxelor de CO2 față noxele rezultate din arderea lemnului în România”.
• Va diminua numărul de arbori care ajung pe foc în fiecare an. “Programul rabla pentru sobe ar aduce o reducere a numărul de hectare de pădure tăiată pentru lemne de foc cu 0,6%, față de situația aplicării reabilitării locuințelor și ulterior a schimbării sobelor care ar aduce o reducere cu 4,2% a numărul de hectare de pădure tăiată pentru lemne de foc”.
• Programul Rabla pentru sobe, se aplică doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu randamentul de minimum 80%. “Această măsură nu se poate verifica decât prin fișa centralei. Folosirea unui lemn umed (așa cum se practică de multe ori în România), practic face inutilă schimbarea sobelor. Un lemn cu umiditate de 40 % face ca o sobă cu randament în cartea tehnică de 80% să aibă în fapt un randament de 40%. Adică, lispa folosirii unui lemn uscat pentru foc, practic face inutilă înlocuirea sobelor cu randament de 40% cu sobe cu randament de 80%”.
• Sobele vor avea o putere nominală de minimum 8 kW. Casele persoanelor vulnerabile din mediul rural, sunt în general case mici, ceea ce face ca necesarul de putere al sobelor să fie unul mic, iar prin această condiție din program beneficiarii vor fi forțați să achiziționeze sobe mai mari, cu prețuri mai mari.

AEI mai menționează că programul Rabla pentru sobe se va desfăşura într-un spaţiu digital, online, pe o platformă informatică dedicată. “Având în vedere că el se adresează oamenilor în vârstă din mediul rural, fără cunoștințe de utilizare a internetului, unele chiar lipsite de acces la internet sau chiar lipsite de energie electrică, această modalitate de selectare a beneficiarilor nu este deloc oportună”, spune Chisăliță.

Ministrul Mediului Mircea Fechet a declarat că se dorește ca acest program să reducă cheltuielile românilor cu încălzirea “la fel cum ne dorim în mod suplimentar să avem şi un aer mai curat. Programul este unul pilot, ţin să precizez încă o dată acest lucru, şi se adresează pentru început comunelor din cele 28 de judeţe ale ţării, din zona montană, aşa cum este definită de legislaţia în vigoare, respectiv de Legea muntelui. Acolo ştim că iernile sunt mai lungi şi mai grele. Ne adresăm comunelor, dar probabil şi altor tipuri de unităţi administrativ-teritoriale, cum ar fi satele aparţinătoare ale oraşelor şi ale municipiilor. Vom pune la dispoziţie, din bugetul AFM, pentru început, 500 de milioane de lei pentru aceste dispozitive de încălzire. Propunerea pe care o fac, astăzi, este aceea de a finanţa 70% din costurile unei astfel de sobe, dar nu mai mult de 10.000 lei de persoană”, a declarat Fechet.

Vezi și:

Ministerul Mediului anunță un buget de 500 de milioane de lei pentru programul-pilot Rabla pentru sobe