Autoritățile schimbă din nou redevența la gaze plătită de producătorii români, după patru ani în care taxa s-a raportat la prețurile de la Viena

Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) vrea să schimbe modul de calcul al redevențelor plătite de producătorii de gaze din România, la patru ani după ce a decis ca acestea să fie calculate pe baza prețurilor gazelor de la Bursa de la Viena. Acum, autoritățile vor ca redevențele să se raporteze la prețurile de pe bursele locale. Dacă în urmă cu patru ani prețurile gazelor erau mai mari la Viena, acum situația s-a schimbat, iar gazul a devenit mai scump în România.

În februarie 2018, ANRM a emis un ordin care stabilea că preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care este calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, este raportat la cotaţia gazului din Austria. ANRM explica faptul că preţul de referinţă va ţine cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena (Baumgarten), pentru că tranzacţiile cu gaze pe bursele româneşti sunt aproape inexistente.

Cei mai mulţi actori din piaţa gazelor naturale din România, printre care foşti miniştri ai Energiei, actuali consilieri în minister, producători, dar şi alte părţi implicate, precum traderii, s-au opus atunci raportării redevenţelor la Austria. Aceştia susţineau că preţurile la gaze în România erau mai mici comparativ cu ale altor state, dar mai ales cu cele de la Viena, astfel că nu este oportună raportarea la o piaţă de care nu eram nici măcar conectaţi. Spre exemplu, estimarea pentru preţul mediu ponderat trimestrial al gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri a fost în 2018 de 74,86 lei/Mwh, în timp ce în Belgia, Olanda şi Anglia acesta s-a ridicat la peste 80 lei/Mwh.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

ANRM susținea că a fost aleasă ca punct de referință pentru calculul prețului de referință o piață de tranzit din Austria, și anume Central European Gas Hub AG (CEGH) situat în Austria, la Viena, având în vedere că este hub-ul cel mai important pentru comercializarea gazelor naturale din Europa Centrală și de Est, precum și faptul că piața de gaze naturale tranzacționale la hub-ul de la Viena era cea mai relevantă din punct de vedere al numărului tranzacțiilor, al volumelor de gaze tranzacționale, rezultând astfel un preț mai apropriat de nivelul prețului în Uniunea Europeană, considerându-se că este varianta cea mai potrivită

„La data efectuării studiului și aprobării metodologiei piața din România nu avea un caracter consolidat, prin comparație cu piețele de gaze naturale din Europa, care să ofere elemente relevante pentru stabilirea prețului de referință, volumele de gaze naturale tranzacționale pe Bursa Română de Mărfuri și O.P.C.O.M. ale pieței de gaze naturale din România erau foarte mici/irelevante, piața de gaze Locală dovedindu-se a fi netransparentă/imatură. Astfel, piața din România nu avea anvergura care să permită o sintetizare semnificativă a tranzacțiilor cu gaze naturale, atât din punct de vedere cantitativ, cât și al ritmicității derulării tranzacțiilor”, arăta autoritatea.

Acum, ANRM susține că prețul de referință al gazelor naturale ar trebui determinat prin raportare la indicii și prețurile existente pe piața din România, având în vedere că în ultima perioadă ponderea cantităților tranzacționale în sistem centralizat a crescut semnificativ. În plus, potrivit instituției, gazele naturale produse în România au fost valorificate în mare parte pe piața din România, ponderea exporturilor fiind nesemnificativă. În luna septembrie 2021, dintre toate tranzacțiile încheiate pe piețele centralizate, 99,7% au avut loc pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), astfel că indicele de preț mediu pentru tranzacțiile cu livrare în luna de referință al BRM poate fi considerat drept reprezentativ pentru tranzacțiile de gaze naturale produse în România.

ANRM propune acum ca prețul de referință să se stabilească raportat la prețurile medii ponderate rezultate din tranzacțiile cu livrare lunară derulate la BRM și OPCOM.

Între timp, prețurile gazelor tranzacționate în România sunt mai mari decât cele de la Viena. potrivit profit.ro.

De ce a fost schimbat prețul de referință în 2018

Ordinul din 2018 al ANRM a modificat un altul din 2008, care stabilea că preţul de referinţă pentru stabilirea redevenţei era de 495 de lei/1.000 de metri cubi. Modificarea a venit după ce, în anul 2010, Curtea de Conturi a anunţat că statul a fost prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei, deoarece preţul de referinţă al redevenţelor nu a fost actualizat, stagnând la valoarea din 2008. Curtea a dispus atunci să se ia măsuri pentru modificarea preţului de referinţă.