Băncile centrale pregătesc prudent înăsprirea politicilor monetare

Băncile centrale din întreaga lume pregătesc, cu pași mici și prudenți, reducerea sprijinului financiar masiv injectat în economii de la începutul crizei coronavirusului, scrie boursorama.com.

“Retragerea maăsurilor de susținere monetară și bugetară este inevitabilă. Singura problemă care se pune este cea a calendarului”, comentează Eva Sun-Wai, de la societatea de investiții M&G.

Banca centrală americană (Fed) a evocat deja posibilitatea lansării acestei mișcări până la finalul anului. BCE a anunțat în decembrie o discuție asupra subiectului.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

În același timp, băncile centrale nu încetează să asigure că această retragere va fi lentă. Cel mai recent, șefa BCE, Christine Lagarde, a împrumutat accente thatcheriene, potrivit observatorilor, când a afirmat: “the lady is not tapering”.

De ce o retragere foarte progresivă?

Perioada este sensibilă: ieșirea din tunelul crizei sanitare este lentă iar indicatorii economici sunt încă divergenți, în special în Statele Unite și în China, motoarele economiei mondiale.

Cu o inflație în creștere, mai multe economii emergente, precum Brazilia, Rusia, Mexic, Cehia sau Coreea de Sud au majorat deja dobânda de intervenție. Creșteri care scumpesc creditele, evitând astfel o supraîncălzire a economiei, dar care pot și sufoca o relansare fragilă.

Cele mai importante bănci centrale, precum Fed, BCE și Banca Angliei, consideră că majorarea inflației este temporară și nu necesită o acțiune energică. În Japonia, inflația este încă departe de ținta propusă.

“Suntem încă departre de o restrângere generalizată”, rezumă Andrew Kenningham, economist șef pentru Europaa la firma de consiliere Capital Economics.

“Am învățat mult din crizele precedente și gestionarea celei provocate de Covid-19 a fost din punct de vedere economic aproape perfectă”, crede Vincent Juvyns, de la societatea de investiții JP Morgan AM, notând că avem o relansare solidă și nu s-au înregistrat concedieri în masă și valuri de falimente.

Care a fost costul?

Popularizată în 2012 de fostul șef al BCE Mario Draghi, în timpul crizei din zona euro, expresia “whatever it takes”, sau “indiferent cât costă”, a depășit un nou prag în timpul pandemiei.

Băncile centrale din Europa, SUA, Japonia și Marea Britanie au cumpărat datorii în valoare de sute de miliarde de dolari, reușind să evite o ambalare a dobânzilor.

Alte instrumente utilizate: reducerea drastică a dobânzilor de intervenție, credite pe termen lung cu dobânzi preferențiale pentru bănci, accesul facil la dolar.

La scară mondială, planurile de relansare sunt evaluate de FMI la 16.000 de miliarde de dolari.

Care sunt efectele perverse?

Una dintre principalele critici la adresa acestor politic monetare denumite “neconvenționale” este adâncirea inegalităților prin majorarea prețurilor activelor financiare și creșterea prețurilor pe piețele imobiliare.

BCE se apără invocând studii care argumentează că politica sa a condus la reducerea ratei șomajului, de care au beneficiat familiile cu venituri mici, și că a permis accesul la proprietăți, prin dobânzile reduse.

Într-un studiu din septembrie, OCDE se declară însă îngrijorat de “efectele secundare negative ale unei prelungiri a măsurilor de relaxare, precum o dinamică a prețurilor activelor financiare și imobiliare care s-ar putea dovedi nesustenabilă în timp”.

“Aceste intervenții ale băncilor centrale nu au sens decât dacă evită o criză”, afirmă Nicolas Véron, economist la Peterson Institute și la institutul Bruegel. “Dacă nu mai sunt necesare pentru a evita o recesiune, au mai multe efecte perverse decât efecte pozitive.”