pixabay,com
În timp ce ne face gaură în portofele, inflația persistentă îi sperie și pe investitori, aceștia temându-se de o majorare mai dură a dobânzii de referință de către Fed-ul american la ședința sa de mȃine și de începutul unei recesiuni. Rezultatul a fost că S&P 500 a ajuns la o corecție de peste 20% în acest an, împingându-l în ceea ce investitorii consideră teritoriul unei piețe „bear”, scrie, într-o analiză, Bogdan Maioreanu, analist eToro.
Din 1946 până în prezent, statisticile arată că piețele în scădere de tip „bear” din SUA durează în medie aproximativ un an. Scăderea medie a pieței a fost de aproximativ 29%, dar am asistat la scăderi de peste 48% în 1973 și 2000, cu cea mai mare scădere de 56,8% în 2007. Cea mai recentă scădere a fost de 33,9% în 2020 și a durat doar o lună. Piața americană a înregistrat un maxim al S&P 500 în acest an pe 3 ianuarie, la 4796,56, și a scăzut ieri la 3749,63, ceea ce reprezintă o cădere de 21,8% față de maximul său.
În contextul situației economice globale și datele economice din România prezintă câteva cifre îngrijorătoare. Producția industrială a scăzut cu aproape 7% față de anul trecut, cu o scădere de 3,1% doar în primele patru luni ale acestui an. Inflația crește și ea. Cele mai recente date pentru luna mai arată o cifră anuală a inflației în creștere la 14,5%, de la 13,76% cu o lună înainte. Cele mai mari creșteri de prețuri în luna mai au fost aduse de cartofi, cu o creștere de aproape 19% față de luna precedentă, și de uleiul de gătit, cu o creștere de 6%. Prețurile la alimente au crescut cu 1,73%, iar prețurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 1% față de aprilie. Deși au fost un factor puternic de inflație în ultimele luni – prețurile la energie au crescut cu peste 41% de la an la an – în luna mai acestea au înregistrat doar o creștere marginală de 0,18%, în timp ce energia electrică a înregistrat o ușoară scădere de 0,3%. Prețurile la combustibili, inclusiv la benzină și motorină, au continuat să crească, cu 3% față de aprilie.
Prețurile internaționale ale petrolului sunt în continuare în creștere, reușind să ignore perspectivele de scădere a cererii, existând o ofertă mai restrânsă după sancțiunile impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina. În plus, producția libiană a scăzut la jumătate din cauza grupurilor armate care au forțat închiderea porturilor și a instalațiilor pentru a schimba regimul, ducând la temeri că actualele capacități de producție nu sunt suficiente pentru a satisface cererea. Prețul petrolului de tip Brent se situează la peste 122 de dolari pe baril, dar previziunile recente îl văd la 140 de dolari și chiar 175 de dolari în viitorul apropiat. Cu toate acestea, contractele futures cotează prețurile în septembrie la aproximativ 119 USD, sub valorile actuale, urmând ca prețurile să scadă sub 100 USD în decembrie 2023, ceea ce va pune și mai multă presiune asupra producției și prețurilor actuale.
Inflația anuală din SUA a fost de 8,6% în luna mai – cea mai mare creștere anuală din decembrie 1981. Principalii factori determinanți pentru inflație au fost combustibilii pentru încălzire, benzina și alimentele. O altă îngrijorare vine din partea pieței forței de muncă care este limitată, a salariilor în creștere, care pot alimenta spirala inflației. Potrivit unui studiu, creșterile salariale medii bugetate în 2022 au ajuns la 5,2%, față de 4,5% anul trecut, în SUA. Este probabil ca piața restrânsă a forței de muncă să continue dat fiind că 40% dintre angajatorii din SUA spun că vor face angajări în mod agresiv în 2022, în timp ce 46% intenționează să facă angajări într-un ritm normal, doar 13% fiind foarte selectivi iar 1% înghețând angajările.
Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la peste 3,2%, pe fondul perspectivelor de creștere a inflației și a ratelor dobânzilor. Acest lucru reduce valoarea viitoare a fluxurilor de numerar corporative, afectând în special sectorul tehnologic. În așteptarea deciziei Fed privind dobânda cheie, economiștii de la JPMorgan Chase & Co, Goldman Sachs Group Inc. și Nomura Holdings Inc. s-au alăturat luni colegilor lor de la Barclays și Jefferies estimând miercuri o majorare de 75 de puncte de bază, ceea ce ar fi cea mai mare creștere din 1994 încoace.
Deși toate cele de mai sus indică o creștere a riscurilor de recesiune, acest lucru nu este inevitabil. Creșterea economică globală a fost rezilientă, consumatorii au economii semnificative, iar companiile au înregistrat o creștere puternică a profiturilor. Dar aceste elemente nu sunt insurmontabile, iar cu cât inflația rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare este riscul unei recesiuni.