BusinessEurope cere UE măsuri pentru o economie mai competitivă, încurajarea pieței unice și simplificarea legislației europene

Liderii confederațiilor patronale din întreaga Europă, printre care și Confederația Patronală Concordia din România, au adoptat săptămâna aceasta Declarația de la Copenhaga – un document programatic ce reafirmă unitatea comunității de afaceri europene și face apel la acțiuni hotărâte pentru consolidarea Uniunii Europene și a competitivității economiei sale.

Consiliul Președinților BusinessEurope s-a reunit la Copenhaga, într-un context marcat de provocări economice și geopolitice majore. Întâlnirea a fost găzduită de cele două federații membre din Danemarca – Confederația Angajatorilor Danezi (DA) și Industria Daneză (DI) – și a avut loc cu puțin timp înainte de preluarea oficială a Președinției daneze a Consiliului Uniunii Europene.

Declarația evidențiază importanța unei acțiuni comune și coordonate, capabile să transforme provocările actuale în oportunități de creștere, prin politici responsabile, investiții strategice și susținerea fermă a principiilor economiei de piață.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

În timpul viitoarei președinții daneze, BusinessEurope îi îndeamnă pe liderii UE:

• Să acționeze în unitate și să promoveze o politică comercială internațională ambițioasă. În ceea ce privește SUA, UE trebuie să protejeze interesele europene cu obiectivul final de a găsi o soluție negociată, asigurând în același timp integritatea pieței interne, inclusiv în statele EEA EFTA. Investițiile transatlantice și lanțurile valorice rămân foarte integrate. Creșterea tarifelor este o situație de pierdere reciprocă (lose-lose). În același timp, într-o lume marcată de incertitudini geopolitice, diversificarea comerțului și a investițiilor este fundamentală pentru a consolida reziliența și a atenua riscurile. Prin urmare, este esențială aprofundarea relațiilor cu parteneri de lungă durată precum Regatul Unit și Turcia, sprijinirea încheierii negocierilor comerciale în curs și eforturile pentru o ratificare rapidă a acordurilor cu Mercosur și Mexic.

• Să pună în aplicare rapid noua strategie privind Piața Unică pentru a elimina barierele transfrontaliere de reglementare. Piața Unică este coloana vertebrală a puterii economice a Europei. 60% dintre barierele în calea furnizării transfrontaliere de servicii și a liberei circulații a forței de muncă identificate în urmă cu mai bine de 20 de ani persistă și sunt echivalente cu un tarif de 110 % pentru servicii. Este esențială o adevărată liberalizare a serviciilor esențiale pentru producție, cum ar fi ingineria, logistica, instalațiile industriale și întreținerea, precum și dezvoltarea piețelor europene de capital în cadrul unei uniuni a economiilor și investițiilor care combină uniunea piețelor de capital și uniunea bancară pentru a crește disponibilitatea finanțării. În plus, o mai bună implementare, aplicare și interpretare uniformă a normelor UE, precum și o coordonare digitală îmbunătățită între autoritățile naționale sunt esențiale pentru a valorifica pe deplin potențialul liberei circulații a forței de muncă și a serviciilor. Declarația electronică este un prim pas tangibil în această direcție.

• Să ia măsuri suplimentare pentru a reduce costurile energiei și a decarboniza, promovând în același timp competitivitatea industrială. Clean Industrial Deal și Action Plan on Affordable Energy sunt insuficiente pentru a reduce costurile energiei și pentru a răspunde preocupărilor legate de competitivitatea europeană. Deși acestea recunosc necesitatea de a crea un caz de afaceri de succes în tranziția energetică și climatică și urmăresc reducerea prețurilor la energie, reducerea riscurilor investițiilor private, accelerarea autorizațiilor și crearea de piețe pentru produse circulare și cu emisii scăzute de carbon, măsuri de ajutor imediate fie lipsesc, fie se bazează exclusiv pe implementarea națională. Întreprinderile europene au nevoie urgentă de acțiuni rapide și de impact, în special pentru a reduce costurile energiei pe termen scurt.  Ajutoarele de stat specifice pot completa finanțarea UE pentru a sprijini întreprinderile în eforturile lor de tranziție, care trebuie bine calibrate, monitorizate și controlate pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața unică. Comisia trebuie să își respecte promisiunea de a asigura neutralitatea tehnologică efectivă și de a facilita investițiile în proiecte industriale curate. Prin urmare, contăm pe Președinția daneză pentru a consolida lista de acțiuni concrete, pentru a asigura punerea lor imediată și efectivă și pentru a aborda rapid ceilalți factori care subminează competitivitatea europeană.

• Să ofere soluții de simplificare tangibile cerințelor de raportare și de reglementare. Ar trebui pus în aplicare un program continuu de reducere a sarcinii de reglementare, cu un obiectiv și un calendar clar, precum și propuneri generale adiționale de simplificare a legislației UE, pe baza celor 68 de propuneri ale BusinessEurope pentru reducerea sarcinii de reglementare. Agenda generală pentru o mai bună legiferare ar trebui consolidată și contăm pe Președinția daneză că va fi deschisă în negocierile privind actualizarea acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, pentru a se asigura că acesta servește ca un instrument puternic de asumare politică a principiilor unei mai bune legiferări. În plus, în urma aprobării propunerii de oprire a ceasului din primul Omnibus, ar trebui adoptate rapid ajustări pentru a face taxonomia mai practică, precum și modificări semnificative privind simplificarea cerințelor Directivei privind raportarea corporativă privind durabilitatea (CSRD), ale Directivei privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CS3D) și ale mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Dezechilibrele în ceea ce privește domeniul de aplicare semnificativ și răspunderea în temeiul CS3D și reducerile cantității de date care urmează să fie colectate, certificate și publicate anual în cadrul CSRD ar trebui să fie completate de îmbunătățiri suplimentare în unele domenii-cheie, cum ar fi o abordare mai armonizată a diligenței necesare și o revizuire ambițioasă a standardelor.

• Să ofere soluții de simplificare tangibile cerințelor de raportare și de reglementare. Ar trebui pus în aplicare un program continuu de reducere a sarcinii de reglementare, cu un obiectiv și un calendar clar, precum și propuneri generale adiționale de simplificare a legislației UE, pe baza celor 68 de propuneri ale BusinessEurope pentru reducerea sarcinii de reglementare. Agenda generală pentru o mai bună legiferare ar trebui consolidată și contăm pe Președinția daneză că va fi deschisă în negocierile privind actualizarea acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, pentru a se asigura că acesta servește ca un instrument puternic de asumare politică a principiilor unei mai bune legiferări. În plus, în urma aprobării propunerii de oprire a ceasului din primul Omnibus, ar trebui adoptate rapid ajustări pentru a face taxonomia mai practică, precum și modificări semnificative privind simplificarea cerințelor Directivei privind raportarea corporativă privind durabilitatea (CSRD), ale Directivei privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CS3D) și ale mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Dezechilibrele în ceea ce privește domeniul de aplicare semnificativ și răspunderea în temeiul CS3D și reducerile cantității de date care urmează să fie colectate, certificate și publicate anual în cadrul CSRD ar trebui să fie completate de îmbunătățiri suplimentare în unele domenii-cheie, cum ar fi o abordare mai armonizată a diligenței necesare și o revizuire ambițioasă a standardelor.

• Să urmărească politici ambițioase de cercetare și inovare. UE trebuie să devină mai atractivă ca loc de investiții în inovare pentru a pune bazele productivității, creșterii, competitivității pe termen lung dar și tranziției verzi și digitale. Acest lucru necesită o reglementare favorabilă inovării și creșterea bugetului UE pentru cercetare și inovare, acordând prioritate finanțării UE pentru competitivitatea industrială pentru a sprijini comercializarea cu succes a produselor, serviciilor și metodelor de lucru inovatoare. De asemenea, este necesară o mai bună cooperare între cercetare, educație și inovare în triunghiul cunoașterii, precum și o coordonare strânsă cu întreprinderile și alte părți interesate. În plus, pentru a facilita digitalizarea și adoptarea tehnologiei, UE trebuie să se concentreze pe simplificarea acquis-ului digital și pe punerea în aplicare a normelor digitale adoptate recent.

• Să asigure faptul că politica socială a UE contribuie la îmbunătățirea competitivității și abordează deficitul de competențe și de forță de muncă care frânează întreprinderile. Acest lucru este esențial pentru a avea o strategie industrială de succes și pentru a crea locuri de muncă productive cu condiții bune de muncă. Obstacolele în calea dezvoltării competențelor diferă de la un stat european la altul. Respectarea competențelor naționale și colaborarea cu partenerii sociali este esențială pentru găsirea unor soluții eficiente. BusinessEurope așteaptă cu interes să își unească forțele cu instituțiile UE și cu ceilalți parteneri sociali pentru astfel de soluții și pentru punerea în aplicare cu succes a Uniunii competențelor în contextul Pactului pentru dialogul social european. Viitoarea declarație Herning poate aduce un nou impuls în consolidarea educației și formării profesionale, inclusiv prin dezvoltarea competențelor STEM și dotarea oamenilor cu competențele de bază necesare. În plus, întrucât perfecționarea și recalificarea nu vor fi suficiente în societățile noastre îmbătrânite, măsurile eficiente de atragere a talentelor din țări terțe și de simplificare a procedurilor de angajare a acestora trebuie, de asemenea, să facă parte din răspuns.

• Să asigure securitatea, apărarea și reziliența Europei. Este necesară o strategie comună de apărare și pregătire, respectând în același timp repartizarea competențelor din tratate. Dezvoltarea unei industrii europene de securitate și apărare este esențială pentru competitivitatea și reindustrializarea UE. Pentru BusinessEurope, această strategie ar trebui să încurajeze cooperarea public-privat pentru a proteja funcționarea infrastructurii, industriilor și serviciilor critice în perioade de criză și pentru a aborda fragmentarea Pieței Unice a apărării pentru a promova creșterea capacității de producție în industriile europene de apărare.

• Să deschidă calea unui cadru financiar multianual (CFM) eficace care să sprijine proiectele cu impact ridicat. Sprijinim pe deplin rapoartele Letta și Draghi, în care se subliniază necesitatea unui CFM solid pentru a menține competitivitatea, a promova inovarea, a susține tranziția verde, digitalizarea și a îndeplini necesitățile de securitate și apărare. UE trebuie să sporească implicarea sectorului privat pentru a-și valorifica efectul multiplicator, pentru a simplifica accesul la fondurile UE și pentru a acorda prioritate investițiilor private în detrimentul cheltuielilor publice. Investițiile private ar trebui încurajate prin reducerea sarcinii administrative, promovarea parteneriatelor public-privat și asigurarea faptului că Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și băncile naționale de promovare contribuie la reducerea riscurilor investițiilor. UE ar trebui să raționalizeze programele, să stabilească obiective clare și să efectueze o evaluare ex-post sistematică care să conducă la realocarea fondurilor, în conformitate cu cele identificate. Având în vedere sarcina fiscală medie deja ridicată a UE în comparație cu concurenții globali, resursele nu trebuie generate prin impozitarea mai mare a întreprinderilor.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, care reunesc peste 450.000 de angajați și au o contribuție de 30% din în PIB. Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).