Complexul Energetic Oltenia a scos la licitație în SICAP un contract de 208 de milioane lei pentru transportul feroviar de cărbune, de la mină la termocentralele Craiova, Ișalnița și Turceni.
La o cantitate minimă pe acordul cadru de 6,8 milioane tone și una maximă de 19,5 milioane tone, contractul se întinde pe o perioadă de 38 de luni, ceea ce înseamnă că, dincolo de piedicele pe care le are din partea UE, activiștilor de mediu și a altor entități internaționale, cărbunele mai are câțiva de ani de viață în România.
CEO funcționează pe lignit și este încă singura unitate majoră de producție de energie electrică din România care poate regla sistemul, în cazul în care factorii meteorologici sunt neprielnici (secetă, nu bate vântul etc.). Cărbunele – huilă se mai arde pentru a produce energie și la Complexul Energetic Hunedoara, însă această companie are costuri mult mai mari și este drastic subcapacitată, fiind în pragul insolvenței. CEH mai primește de la stat doar contracte mici, de reglaj de sistem.
Revenind însă la licitația CEO, aceasta are ca și criterii de departajare a ofertelor 90% preț și 10% capacitatea firmei. Aici, punctaj se acordă gradual pentru o capacitate zilnică de peste 9.000 și 14.000 de tone de cărbune. La capacitatatea maximă punctată, încărcarea înseamnă șapte garnituri de tren, care trebui să vină în maximum 24 de ore de la plasarea comenzii. Ofertele se deschid în 12 noiembrie.
Cei mai mari trasnportatori pe cale ferată din România sunt Grup Servicii Petroliere și CFR Marfă. Companiile, una privată, cealaltă de stat, și-au împărțit, de-a lungul timpului, contractele de trasnport cărbune ale marelor termocentrale.
CEO este al doilea jucător de pe piaţa locală a energiei electrice, cu o cotă de piaţă de 22%, și este într-o mare dificultate pentru că generarea de electricitate având ca sursă cărbunele nu mai este în planul unei UE care vrea, cu orice chip, decarbonare și Green Deal. Certificatele de emisie CO2, pe care Complexul trebuie să le achiziționeze pentru a putea funcționa au înregistrat o creștere explozivă, în ultimii doi ani, de la 13-14 euro la peste 50 de euro, în prezent. În consecință, producția de electricitate din cărbune a devenit ineficientă, fiind incapabilă să intre în competiție de piață cu hidro sau nuclearul sau eolianul. Doar recent, pe fondul scumpirii enorme a curentului, CEO este din nou rentabilă.
România și-a asumat în fața UE să renunțe la cărbune până în 2030. Nu este clar cu ce va fi înlocuit aportului acestei surse la consumul național și cât va costa să construiești noi capacități „curate”. Și până atunci însă termocentralele din țară nu pot sta doar așa, ci trebuie să cheltuiască pentru a deveni mai eco. Anul trecut, CEO a primit undă verde din partea Comisiei Europene în vederea declanşării procedurii de notificare, etapa finală a procesului de aprobare a planului de restructurare şi decarbonare. Planul de restructurare şi decarbonare a CE Oltenia a fost gândit şi structurat pe cinci ani, perioadă în care compania trebuie să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante, şi presupune investiţii estimate la 3,5 miliarde euro.
În UE, state ca Polonia și Germania fac cumva notă discordantă la Green Deal. Polonia nu acceptă să închidă termocentralele mai devreme de 2040, nemții tocmai ce au pus în funcțiune noi capacități pe cărbune și nu și-au asumat concret când vor închide toate termocentralele. Ambele țări acceptă că viitorul aparține surselor de generare a energiei eco friendly, dar nu sunt încă pregătite să renunțe la siguranța pe care o aduce cărbunele.