Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Curtea Constituţională a României a amânat, marţi, pentru a treia oară, pentru 25 februarie, o decizie privind Legea pensiilor militare de stat, au declarat pentru G4Media surse apropiate discuțiilor. Legea a fost contestată de Avocatul Poporului.
- Economedia a scris anterior că legea pensiilor militare este cea care blochează plata sumelor din cererea 3 din PNRR, momentan, în afara altor jaloane neîndeplinite.
Avocatul Poporului a trimis, în 7 noiembrie, la Curtea Constituţională, o obiecţie de neconstituţionalitate privind actul normativ pentru completarea Legii privind pensiile militare de stat.
Avocatul Poporului notează în obiecţia trimisă pe masa judecătorilor constituţionali că unul dintre argumente ar fi imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea surselor de finanţare, scrie Agerpres.
Potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcţie la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, mai explică Avocatul Poporului.
Context. Indexarea pensiilor militare este unul din motivele pentru blocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au declarat mai multe surse de înalt nivel pentru Economedia. Indexarea majorează cheltuielile statului cu pensiile cu aproape 7 miliarde de lei anual, conform surselor Economedia. Publicația noastră a avertizat deja asupra acestui risc încă din luna noiembrie. Mai amintim că Comisia a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată, după cum a scris Economedia în exclusivitate. Cererea 3 includea un jalon pentru reforma pensiilor speciale, care fusese deja închis de către Comisie. Între timp, însă, Parlamentul a adoptat o indexare a pensiilor militare, care crește cheltuielile cu pensiile speciale. Din acest motiv, jalonul este considerat neîndeplinit.
Parlamentul a adoptat luni, 4 noiembrie, un proiect de lege prin care pensiile militare aflate în plată se indexează în raport cu solda sau salariul de grad sau de funcţie. Drept urmare, pensiile militarilor vor fi actualizate ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din administrația penitenciară.
Toți senatorii PNL prezenți la vot au votat „pentru”, la fel ca și parlamentarii PSD și AUR. Liderul PNL Nicolae Ciucă, militar de profesie, a lipsit de la vot. În octombrie, Nicolae Ciucă se plângea că proiectul este blocat de Partidul Social Democrat. „Condamn cu fermitate blocarea unui proiect de lege esențial pentru militarii noștri, orchestrată de către PSD din motive pur politice. Pensiile militare nu ar trebui să fie un subiect de negociere sau orgoliu politic”, spunea Nicolae Ciucă. USR și UDMR s-au abținut de la vot. Anterior, cu o săptămână în urmă, proiectul fusese adoptat și în Camera Deputaților. Propunerea legislativă a fost inițiată de 6 deputați și senatori de la PNL.
Impact bugetar estimat la 7 miliarde de lei pe an
Guvernul estima inițial că impactul anual al acestui proiect de lege va fi de circa 4,4 miliarde de lei. Ulterior, Ministerul Finanțelor a răspuns, la solicitarea unui senator, spunând că impactul bugetar al modificării este de fapt mai mare, de circa 6,9 miliarde de lei, scrie HotNews.
Premierul Marcel Ciolacu a discutat vineri, 25 octombrie, cu militarii în rezervă care au organizat un miting în Piața Victoriei. Prim-ministrul a spus că va „susține cu fermitate” adoptarea rapidă în Parlament a proiectului prin care să fie eliminate inechitățile în aplicarea pensiilor militare.
Totuși, amintim că inclusiv Guvernul României avertiza, în punctul de vedere asupra acestui proiect de lege, că modificarea reformei pensiilor speciale va face ca acest jalon să fie considerat neîndeplinit. Guvernul amintea că Comisia Europeană consideră că jaloanele au fost atinse în mod satisfăcător prin principiul „ireversibilității reformelor”, adică dacă ele nu au fost revocate. „Astfel, orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență care au fost evaluate în mod pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor”, atrăgea atenția Guvernul.
Momentan, Avocatul Poporului a contestat proiectul de lege la Curtea Constituțională. Avocatul Poporului consideră că actul normativ încalcă mai multe prevederi constituţionale, printre care aprobarea cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare şi nerespectarea egalităţii în drepturi, deoarece legea nu se aplică pensionarilor militar care ocupă funcţii în Executiv.
Comisia a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată
România a pierdut deja temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro din PNRR, conform mai multor surse consultate de Economedia.
Surse guvernamentale arată că România a îndeplinit doar 68 de jaloane din cele 74 din cererea de plată numărul 3. Șase jaloane sunt considerate neîndeplinite parțial sau complet.
Conform informațiilor Economedia, un jalon cheie neîndeplinit este operaționalizarea super-agenției AMEPIP, unde foștii șefi au demisionat, deși unii dintre ei au rămas interimari chiar dacă au fost considerați incompatibili și în conflict de interese.
Un alt jalon cheie neîndeplinit este scăderea pragului la microîntreprinderi, unde premierul Marcel Ciolacu spunea că trebuie să fie luată o decizie politică, pentru a vedea dacă în cele din urmă România vrea să renunțe la acest regim pentru companii.
Un alt jalon disputat este cel privind numirile șefilor la companii din energie, după cum a scris Hotnews anterior, unde se consideră că în consiliile de administrație au fost alese persoane care sunt incompatibile cu funcțiile pe care le dețin, iar procedurile de selecție nu au fost suficient de transparente.
Cel mai probabil un jalon neîndeplinit va fi și cel privind metroul din Cluj-Napoca, despre care Economedia a scris anterior că pierde finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR.
Pe lângă cele ce vizează numirile la companii din Energie, la AMEPIP, scăderea pragului la microîntreprinderi și finanțarea metroului de la Cluj, celelalte două jaloane neîndeplinite vizează numiri la conducerea companiilor din Transporturi și contracte ce vizează lucrări feroviare, conform surselor guvernamentale.
