Centru de Formare: Circa 40% dintre angajații României se confruntă cu burnout ocupațional. Peste 33% dintre femei au declarat că se simt frecvent epuizate, comparativ cu peste 20% dintre bărbați

Din ce în ce mai mulți angajați din România suferă de epuizare profesională sau burnout ocupațional, femeile fiind mai afectate decât bărbații. Circa 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea. Printre motivele principale care duc la epuizarea fizică și mentală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă și lipsa de liniște sau intimitate acasă, arată datele studiului Centrul de Formare APSAP.

Noțiunea de burnout-ul ocupațional reprezintă o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală asociată activității profesionale, care afectează profund gândirea și emoțiile angajaților. Aceasta poate influența negativ performanța și motivația, contribuind la apariția unor probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunității, dureri musculare, tulburări endocrine și ale sistemului nervos, crescând astfel riscul de depresie și chiar al tentativelor de suicid. Burnout-ul nu înseamnă stres, chiar dacă expunerea la stresul continuu duce la burnout. În același timp, burnout-ul nu înseamnă depresie. Acesta este mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mentală mai complexă, care poate apărea independent de stresul de la locul de muncă. Epuizarea, în contextul burnout-ului în rândul angajaților, se referă la o stare de oboseală extremă și de epuizare fizică, mentală și emoțională, cauzată de expunerea prelungită la stres profesional. Aceasta afectează negativ capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile, diminuându-le productivitatea și afectându-le sănătatea generală și bunăstarea.

„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajați din sectoarele privat și public, evidențiază că epuizarea emoțională, fizică și mentală (cunoscută sub denumirea de Burnout) reprezintă un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performanței angajaților, fiind un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat. Mai mult, conform studiilor medicale internaționale, epuizarea fizică și mentală declanșează boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie și alte afecțiuni, care pot afecta grav sănătatea oamenilor. Pe lângă munca în ture și munca repetitivă, este interesant faptul că românii au declarat că însăși conviețuirea cu alte persoane într-un spațiu restrâns îi face să se simtă constant epuizați, din lipsa de spațiu personal, liniște și intimitate, față de cei care locuiesc singuri”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, Președinte al Centrului de Formare APSAP și fondator al platformei Cursuri-funcționari.ro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca un fenomen asociat muncii și a stabilit încă din 2019 cât de importantă este gestionarea adecvată a stresului ocupațional.

În Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de către medic beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu. În schimb, în România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat ce ține de acordarea concediului medical pentru epuizare fizică.

Procentajul femeilor privind epuizarea este mult mai mare decât cel al bărbaților

Conform datelor studiului, femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparație cu bărbații. Astfel, peste 33% dintre femeile respondente au declarat că se simt frecvent epuizate, față de doar 20,75% dintre bărbați.

Tipul de program de muncă influențează semnificativ nivelul de epuizare resimțit de angajați. Astfel, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultății de a menține un program de somn regulat și a odihnei insuficiente. În comparație, doar 25,59% dintre angajații cu un program flexibil raportează aceeași intensitate a epuizării. Acest lucru subliniază impactul negativ al muncii în ture asupra sănătății și energiei angajaților. Munca în ture perturbă odihna și organizarea unui program de somn constant, iar astfel crește considerabil riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.

Activitățile repetitive duc la epuizare, în timp ce creativitatea stimulează energia și starea de bine. Persoanele care desfășoară activități repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare respectiv 42%.

În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfășoară activități creative experimentează aceleași niveluri de epuizare.

Astfel, activitățile repetate zilnic reduc motivația și satisfacția și crează o senzație de stagnare și lipsă de scop, care amplifică stresul și epuizarea.

Lipsa spațiului personal și conflictele între generații sporesc epuizarea

S-a constatat o diferență semnificativă între nivelurile de epuizare resimțite în funcție de numărul de persoane care locuiesc în același spațiu. Astfel, peste 65 % dintre persoanele care împart spațiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.

Această situație poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spațiului personal și de necesitatea gestionării relațiilor interpersonale într-un mediu comun.

Soluții pentru prevenirea burnout-ului

Datele studiului reflectă că lipsa activităților recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implică deloc în activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfășoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activități recreative.

De asemenea, cei care includ activități recreative în rutina lor au mai multe șanse să reducă riscul de burnout. Activitățile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, oferă o pauză mentală și contribuie la eliberarea de stres, îmbunătățind sănătatea mentală și bunăstarea generală. Aceste activități permit persoanelor să se relaxeze, să se încarce cu energie și să își mențină un echilibru sănătos între muncă și viața personală.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniază importanța unor măsuri proactive din partea companiilor pentru a susține sănătatea mentală și emoțională a angajaților. Este crucial ca managerii să identifice și să trateze rapid situațiile de burnout și stres profesional, pentru a asigura atât eficiența, cât și starea de bine a echipei.