Foto: Dreamstime
Comisia Europeană avertizează România, în raportul Semestrul European, că deficitul bugetar a ratat anul trecut ținta stabilită de Guvern și cel mai probabil și în acest an va fi mult mai sus, ceea ce va afecta și deficitul de cont curent și îndatorarea externă și ar putea face ca România să fie vulnerabilă la schimbările de opinie ale investitorilor. Comisia mai avertizează că România este predispusă la efectele de contagiune din Germania și Italia, de a căror economie este foarte dependentă. Instituția mai arată că pachetul de consolidare fiscală adoptat recent va fi de ajutor, reprezintă un pas în direcția corectă, dar este insuficient, este nevoie de mai mult.
Comisia Europeană arată că economia României a încetinit în 2023, dar se preconizează o accelerare în 2024, deși riscurile de scădere rămân semnificative. Potrivit previziunilor intermediare de iarnă 2024 ale Comisiei, se preconizează că în 2024 și 2025 creșterea economică se va accelera treptat până la aproximativ 3%, susținută de o creștere robustă a veniturilor reale disponibile ale gospodăriilor, pe măsură ce inflația continuă să scadă și condițiile financiare se îmbunătățesc.
Comisia avertizează că impact negativ asupra creșterii ar putea avea o creștere mai mică decât cea preconizată în cazul partenerilor comerciali ai României, o dezinflație mai lentă sau o redresare mai îndelungată a consumului privat, împreună cu întârzieri în absorbția fondurilor UE.
Comisia avertizează că gradul ridicat de integrare cu Germania și Italia face ca România să fie predispusă la efectele de contagiune rezultate din evoluțiile economice din aceste economii.
„Economia românească este foarte dependentă de importurile de bunuri și servicii germane și italiene, în timp ce Germania și Italia sunt destinații importante pentru exporturile românești. În ceea ce privește cererea externă, cele mai mari părți din valoarea adăugată totală din economia românească sunt generate pentru a satisface cererea internă din Germania și Franța, în timp ce cererea internă din România este satisfăcută în cea mai mare parte de valoarea adăugată generată în Germania și Italia. Întrucât expunerea directă a României la partenerii din afara UE este redusă, tensiunile geopolitice și comerciale nu par să reprezinte un risc pentru economia sa”, arată raportul.
În ultimii ani, deficitul de cont curent al României s-a menținut la un nivel ridicat, în paralel cu deficite publice constant mari. Deficitul de cont curent a fost finanțat parțial prin fonduri UE considerabile și investiții străine directe (ISD), consolidând productivitatea și creșterea producției României.
Deficitul extern a crescut treptat în ultimul deceniu, devenind substanțial în ultimii ani, pe măsură ce deficitul public a crescut și el.
Astfel, în pofida creșterii foarte puternice a PIB-ului nominal și a veniturilor publice, deficitul public general a rămas mare, de 6,3% din PIB în 2022, în scădere doar ușor față de 7,2% din PIB în 2021, din cauza creșterii rapide a cheltuielilor publice.
Consolidarea fiscală s-a oprit în 2023, arată instituția. Se estimează că obiectivul de deficit de 4,4% din PIB stabilit în programul de convergență pentru 2023 (care a fost, de asemenea, obiectivul stabilit de Consiliu în cadrul procedurii de deficit excesiv) a fost ratat cu mult.
Anul trecut, Comisia a estimat că deficitul public general a ajuns la 6,3% din PIB în termeni ESA, ceea ce reprezintă aproximativ același nivel ca în 2022.
Acest lucru s-a datorat, în principal, cheltuielilor publice ridicate, în special pentru transferurile sociale, parțial din cauza măsurilor pentru a face față consecințelor crizei energetice (deși costul a fost parțial compensat de veniturile excepționale ale companiilor producătoare de energie). În plus, veniturile publice au fost mai mici decât se preconiza din cauza activității economice mai slabe.
Comisia susține astfel că „nu au fost luate măsuri suficiente pentru a rezolva problema deficitului bugetar ridicat”.
Conform Comisiei, riscurile la adresa sustenabilității fiscale sunt scăzute pe termen scurt, dar medii pe termen mediu și lung.
Piața forței de muncă rămâne tensionată și, deși presiunile asupra cererii interne s-au atenuat, salariile reale cresc mai rapid decât productivitatea, ceea ce va încetini dezinflația și ar putea eroda competitivitatea costurilor în timp.
Instituția spune că evoluția recentă a salariilor și a prețurilor poate avea un impact negativ asupra competitivității costurilor și trebuie monitorizată cu atenție. În 2021 și 2022, creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă (ULC) a fost în linii mari în concordanță cu cea din UE, iar România nu a pierdut teren în ceea ce privește competitivitatea costurilor. Acest lucru s-a schimbat în 2023, când salariile nominale au crescut cu aproximativ 15%, iar cele reale cu aproape 5%, cu mult peste productivitatea muncii. În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, competitivitatea în afara costurilor continuă să fie afectată de blocaje structurale, care apasă asupra investițiilor și exporturilor.
În general, vulnerabilitățile României persistă și lasă țara expusă la șocuri, dacă nu se iau măsuri de politică în curând, subliniază Comisia. Îmbunătățirea recentă a conturilor externe și moderarea dinamicii prețurilor reprezintă evoluții pozitive. Cu toate acestea, aceste tendințe rămân fragile.
Pentru a evita o nouă creștere a vulnerabilităților, sunt necesare politici adecvate, în special având în vedere deficitul public persistent și ridicat.
O altă preocupare este legată de recentele creșteri mari ale salariului minim și de creșterea pretențiilor salariale în sectorul public. Acestea ar putea să alimenteze noi creșteri ale costurilor unitare reale ale forței de muncă în timp și să afecteze competitivitatea costurilor și conturile externe ale României.
Este probabil ca impactul deficitelor publice ridicate asupra deficitului de cont curent să rămână mare în acest an și anul viitor. Acest lucru ar putea duce la o creștere a îndatorării externe, ceea ce ar putea face ca România să fie vulnerabilă la schimbările de opinie ale investitorilor și la șocurile exogene.
Comisia afirmă că progrese substanțiale în consolidarea fiscală ar reduce vulnerabilitățile și ar trebui să fie completate de continuarea punerii în aplicare a planului de redresare și de reziliență (PNRR). România are unele dintre cele mai ridicate rate ale inflației și deficite publice și de cont curent din UE. Cel mai eficient mod de a aborda aceste vulnerabilități interne și externe ar fi să urmeze o traiectorie de consolidare fiscală multianuală credibilă și susținută. Acest lucru ar evita impunerea unei sarcini excesive asupra altor instrumente de politică macroeconomică, inclusiv asupra politicii monetare, și ar reduce considerabil riscurile asociate competitivității, conturilor externe și finanțării pieței.
Comisia mai susține că pachetul de consolidare fiscală adoptat recent va fi de ajutor, dar este nevoie de mai mult. În octombrie 2023, România a adoptat un pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB, care urmează să fie pus în aplicare în 2024. Pachetul include reduceri de cheltuieli în valoare de 0,4% din PIB, generate de măsuri de eficientizare a administrației publice și de înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru ca funcționarii publici să beneficieze de vouchere de vacanță și alocații de hrană. În ceea ce privește veniturile, se așteaptă ca noile măsuri să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,8% din PIB. Printre acestea se numără o creștere a impozitării societăților (introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri de 1% pentru societățile nefinanciare cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și a unui impozit pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit), o eliminare treptată a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcțiilor și agriculturii și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii.
„Deși acest pachet reprezintă un pas în direcția corectă, pare insuficient”, subliniază Comisia. Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei pentru 2023, acesta ar lăsa deficitul public al României la 5,3% din PIB în 2024, față de 4,9% din PIB conform proiectului de buget pentru 2024. Ambele sunt cu mult peste ținta de 3% din PIB stabilită de Consiliu în cadrul procedurii de deficit excesiv. Comisia preconizează că deficitul public va scădea la 5,1% din PIB în 2025. Aceste proiecții nu includ impactul pe termen scurt al reformei pensiilor care, împreună cu impactul normelor de indexare, va crește raportul dintre cheltuielile cu pensiile și PIB cu un punct procentual din PIB între 2023 și 2025, înainte de a conduce la o scădere a cheltuielilor pe termen mediu.
„Punerea în aplicare a unor reforme fiscale ambițioase, astfel cum se prevede în planul de redresare și de redresare, ar contribui în mare măsură la abordarea vulnerabilităților fiscale. Raportul venituri publice/PIB al României este unul dintre cele mai scăzute din UE și rămâne sub media unor țări aflate într-un stadiu similar de dezvoltare”, arată instituția.
PNRR al României include reforme cheie pentru a consolida sistemul fiscal, pentru a-l face mai favorabil creșterii economice și mai ușor de administrat, în vederea creșterii veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 3% din PIB până în 2026. Aceste reforme urmăresc să modifice, printre altele, regimul fiscal extrem de avantajos al microîntreprinderilor și să realizeze o revizuire amplă a sistemului fiscal din România. PNRRR include, de asemenea, o reformă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care are ca scop abordarea necesității urgente de modernizare și digitalizare a acesteia. Punerea integrală în aplicare a acestor reforme (planificate în contextul celei de-a treia și a patra cereri de plată din cadrul PRR) ar sprijini o corecție durabilă a deficitului public excesiv al României și ar permite acesteia să creeze un anumit spațiu fiscal pentru a absorbi șocurile potențiale și pentru a stimula creșterea atunci când este necesar.
Ajustarea macroeconomică va necesita, de asemenea, politici mai prudente în materie de venituri. Reforma pensiilor adoptată în octombrie 2023 ar trebui să contribuie la limitarea creșterilor ad-hoc ale pensiilor și să facă ca punerea în aplicare a normelor de indexare a pensiilor să fie mai robustă în raport cu preferințele politice.
Sunt necesare măsuri și reforme suplimentare pentru a îmbunătăți predictibilitatea creșterilor salariului minim. În 2023, salariul minim a crescut cu 32% (din decembrie până în decembrie), contribuind la o creștere a salariului nominal mediu cu aproximativ 15%. Comparativ cu rata anuală a inflației, acest lucru se traduce printr-o apreciere reală a salariului de aproape 5%. Aceste evoluții se situează deasupra creșterilor de productivitate. PNRR include o reformă a mecanismului de stabilire a salariului minim în direcția unui sistem bazat pe criterii obiective și compatibil cu crearea de locuri de muncă și competitivitatea.
Alte măsuri fiscale, punerea în aplicare a angajamentelor existente în cadrul PNRR și, acolo unde este posibil, reforme structurale suplimentare ar putea contribui la reducerea vulnerabilităților de lungă durată. Reducerea deficitului extern necesită o creștere a economiilor, în special din partea guvernului, menținând în același timp investițiile pentru a consolida în continuare convergența economică a României. Măsuri adecvate de politică fiscală ar putea reduce deficitul bugetar ridicat, care a susținut în mare măsură consumul intern și s-a tradus printr-o cerere ridicată de importuri și prin deficite mari de cont curent.
„Este nevoie de o abordare amplă, care să combine o execuție bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani și reforme pentru a consolida veniturile fiscale prin eficientizarea sistemului fiscal și îmbunătățirea administrării fiscale. Măsuri suplimentare, cum ar fi reexaminarea cheltuielilor și îmbunătățirea practicilor în materie de achiziții publice și de planificare, bugetare și monitorizare a investițiilor publice, pot crește eficiența cheltuielilor publice în contextul unor resurse foarte limitate. În acest context, ar putea fi avută în vedere creșterea ratei de sprijin din partea UE pentru investițiile în infrastructură, în special în domeniul transporturilor și al sănătății, precum și limitarea și direcționarea excesului de contractare. Punerea în aplicare a reformelor care vizează o educație de mai bună calitate, funcționarea eficientă a întreprinderilor de stat, o administrație publică eficientă și o mai bună funcționare a sistemului judiciar și controlul corupției ar consolida mediul de afaceri, investițiile străine și creșterea potențială. Acolo unde este posibil, măsuri suplimentare ar putea contribui la reducerea vulnerabilităților. Toate aceste măsuri se regăsesc, în mare măsură, în PNRR al României”, mai arată Comisia.