Comisia Europeană avertizează România să fie atentă la cheltuielile publice, pentru a putea reduce deficitul excesiv

Comisia Europeană avertizează România că s-a angajat la cheltuieli mai mari decât cele recomandate de instituția europeană cu scopul de a reduce deficitul, în cadrul procedurii de deficit excesiv, declanșat după ce țara noastră a depășit ținta europeană de 3%.

Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de deficit prevăzut în tratat. În iunie 2021, Consiliul a adoptat o nouă recomandare adresată României pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.

Întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, Comisia consideră că, în acest moment, nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România, arată instituția într-un comunicat. Comisia va reevalua situația bugetară a României de îndată ce noul guvern va prezenta un buget pentru 2022 și o strategie bugetară pe termen mediu.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Cu toate acestea, Comisia Europeană afirmă că România va avea cheltuieli publice mai mari decât cele așteptate.

„Se estimează că veniturile vor fi mai mari decât cele așteptate în primăvară, în principal ca urmare a creșterii PIB-ului nominal mai mult decât se aștepta. Impactul pozitiv al veniturilor mai mari asupra deficitului este, totuși, estimat să fie compensat de cheltuieli mai mari decât cele planificate pentru majoritatea cheltuielilor publice”, arată raportul.

În 2021, creșterea netă a cheltuielilor (ajustată pentru ocazii unice) este proiectată la 5,9% în prognoza de toamnă a Comisiei pentru 2021, peste valoarea recomandată de 3,4%.

În ciuda măsurilor de consolidare implementate de guvernul României, derapajele celor mai multe cheltuieli publice conduc la abaterea creșterii nete a cheltuielilor în 2021, inclusiv cheltuielile cu personalul, achiziția de bunuri și servicii și cheltuielile de asistență socială. Mai mult de jumătate dintre aceste derapaje pot fi atribuite cheltuielilor mai mari legate de COVID-19 (în principal în sectorul sănătății) și măsurilor pentru a face față creșterilor semnificative ale prețurilor la energie, în timp ce restul poate fi asociat cu un control inadecvat al cheltuielilor, arată Comisia.

Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei, deficitul general este de așteptat să se ridice la 8% din PIB în 2021, în conformitate cu ținta recomandată, în timp ce efortul fiscal este de așteptat să nu îndeplinească cerințele. În același timp, țintele pentru perioada 2022-2024 nu se preconizează, cel puțin în prezent, să fie îndeplinite fără modificarea politicii, ceea ce indică necesitatea unei strategii de consolidare pe termen mediu și a măsurilor corective corespunzătoare. Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei, deficitul este de așteptat să se ridice la 6,9% din PIB în 2022. Se preconizează apoi să scadă la 6,3% din PIB în 2023 și să se extindă la 6,8% din PIB în 2024.

Pe baza realizării preconizate a obiectivului de deficit general obligatoriu în 2021, procedura de deficit excesiv ar trebui menținută în suspendare în această etapă, arată Comisia.