Foto: Comisia Europeană / Facebook
Comisia Europeană avertizează România că s-a angajat la cheltuieli mai mari decât cele recomandate de instituția europeană cu scopul de a reduce deficitul, în cadrul procedurii de deficit excesiv, declanșat după ce țara noastră a depășit ținta europeană de 3%.
Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de deficit prevăzut în tratat. În iunie 2021, Consiliul a adoptat o nouă recomandare adresată României pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.
Întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, Comisia consideră că, în acest moment, nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România, arată instituția într-un comunicat. Comisia va reevalua situația bugetară a României de îndată ce noul guvern va prezenta un buget pentru 2022 și o strategie bugetară pe termen mediu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cu toate acestea, Comisia Europeană afirmă că România va avea cheltuieli publice mai mari decât cele așteptate.
„Se estimează că veniturile vor fi mai mari decât cele așteptate în primăvară, în principal ca urmare a creșterii PIB-ului nominal mai mult decât se aștepta. Impactul pozitiv al veniturilor mai mari asupra deficitului este, totuși, estimat să fie compensat de cheltuieli mai mari decât cele planificate pentru majoritatea cheltuielilor publice”, arată raportul.
În 2021, creșterea netă a cheltuielilor (ajustată pentru ocazii unice) este proiectată la 5,9% în prognoza de toamnă a Comisiei pentru 2021, peste valoarea recomandată de 3,4%.
În ciuda măsurilor de consolidare implementate de guvernul României, derapajele celor mai multe cheltuieli publice conduc la abaterea creșterii nete a cheltuielilor în 2021, inclusiv cheltuielile cu personalul, achiziția de bunuri și servicii și cheltuielile de asistență socială. Mai mult de jumătate dintre aceste derapaje pot fi atribuite cheltuielilor mai mari legate de COVID-19 (în principal în sectorul sănătății) și măsurilor pentru a face față creșterilor semnificative ale prețurilor la energie, în timp ce restul poate fi asociat cu un control inadecvat al cheltuielilor, arată Comisia.
Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei, deficitul general este de așteptat să se ridice la 8% din PIB în 2021, în conformitate cu ținta recomandată, în timp ce efortul fiscal este de așteptat să nu îndeplinească cerințele. În același timp, țintele pentru perioada 2022-2024 nu se preconizează, cel puțin în prezent, să fie îndeplinite fără modificarea politicii, ceea ce indică necesitatea unei strategii de consolidare pe termen mediu și a măsurilor corective corespunzătoare. Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei, deficitul este de așteptat să se ridice la 6,9% din PIB în 2022. Se preconizează apoi să scadă la 6,3% din PIB în 2023 și să se extindă la 6,8% din PIB în 2024.
Pe baza realizării preconizate a obiectivului de deficit general obligatoriu în 2021, procedura de deficit excesiv ar trebui menținută în suspendare în această etapă, arată Comisia.