Sursa foto: Inquam Photos / George Calin
Comisia Europeană susține în continuare reforma pensiilor militare, în cadrul reformei pensiilor speciale, jalon care trebuie îndeplinit de România până la finalul acestui an, arată un răspuns al instituției la solicitarea Economedia. Întrebarea a fost pusă în contextul în care Banca Mondială, consultantul însărcinat să propună reforme, a propus Guvernului să păstreze pensiile militare în forma actuală, motivând acest lucru prin faptul că o propunere de scădere a benefiicilor ar putea declanșa un exod al cadrelor militare, într-un moment în care există o zonă de război aproape de România, arăta documentul obținut de Economedia.
„România a prezentat un plan național de redresare și reziliență (RRP), care – în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene – a fost aprobat de Consiliu. Acest acord – decizia de punere în aplicare a Consiliului și anexa la aceasta – specifică etapele și obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obține plățile respective. O etapă specifică (215), care trebuie îndeplinită la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PNRR al României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, arată un răspuns oficial al Comisiei Europene pentru Economedia.
Reamintim că reforma pensiilor speciale face parte din măsura privind Reforma sistemului public de pensii (Reforma 6 din cadrul componentei 8 a PNRR al României – Reforme fiscale și de pensii). Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019). Noua lege ar trebui să aibă ca obiectiv menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pe această temă, Comisia Europeană a declarat, vineri, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este ”menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”. (Detalii, AICI)
În consecință, plafonul de cheltuieli inclus în PNRR se referă la toate categoriile următoare:
o pensii pentru limită de vârstă și pensii anticipate, inclusiv pensii minime/sociale;
o pensii de invaliditate;
o pensii de urmaș;
o regimuri speciale de toate tipurile, inclusiv pentru forțele de securitate și apărare (militare, poliție), agricultori, angajați ai statului din toate ramurile (executiv, legislativ, judiciar), condiții dificile, indemnizații speciale pentru cei care au merite și persoane defavorizate sau categorii atipice. Această clasificare este pe deplin în concordanță cu practica de lungă durată a statelor membre de raportare în raportul comun COM-Consiliul privind îmbătrânirea populației.
– Banca Mondială, furnizorul de asistență tehnică, ar trebui să își finalizeze activitatea în curând. Comisia nu a văzut încă niciun proiect de raport.
Reamintim că Economedia a scris, anterior, că
Banca Mondială propune Guvernului să păstreze pensiile militare în forma actuală, în cadrul reformei pensiilor speciale, motivând acest lucru prin faptul că o propunere de scădere a benefiicilor ar putea declanșa un exod al cadrelor militare, într-un moment în care există o zonă de război aproape de România, arată un documentul obținut de Economedia. Reforma pensiilor speciale din România este jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an, iar Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme. Detalii despre propunerile de reformă ale Băncii Mondiale AICI.
„Considerăm că pensiile militare îndeplinesc deja cerințele Jalonului 215 și propunem să nu se ia în considerare acum o nouă reformă a pensiilor militare. Mediul extern este foarte diferit în prezent față de momentul negocierii PNRR. Lumea s-a schimbat la 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Astăzi există o zonă de război nu departe de granița României cu Ucraina, iar toate țările care se învecinează cu Ucraina trebuie să mențină un nivel ridicat de pregătire militară. Nu trebuie făcut nimic acum care să pună în pericol forța și pregătirea militară”, arată Banca Mondială, în propunerea sa.
Conform instituției internaționale, orice propunere de reducere semnificativă a drepturilor și/sau a beneficiilor planului de pensii militare ar putea declanșa cu ușurință un exod al ofițerilor experimentați și al altor cadre militare.
„Există o cohortă mare de militari activi care au îndeplinit deja condițiile de pensionare anticipată și care ar putea alege să se pensioneze și să își înceapă pensia în orice moment. Orice reducere ar putea, de asemenea, să îngreuneze atragerea de noi recruți pentru a se înrola în armată. Acest lucru este deja mai dificil decât la începutul anului 2022 din cauza amenințării sporite a unui război regional sau global. Ar fi extrem de nerezonabil să ne așteptăm ca orice stat membru care se învecinează cu Ucraina să propună o reducere a beneficiilor de pensii militare care ar putea declanșa o scădere a pregătirii militare”, arată instituția.
Banca Mondială mai arată că un alt factor care trebuie luat în considerare este faptul că, spre deosebire de alte pensii de serviciu, au existat reforme recente ale sistemului de pensii militare, deși acestea au fost finalizate înainte de semnarea acordului PNRR. În 2017, limita pentru beneficiile pensiilor militare a fost redusă de la 80% la 65% din salariul brut și, în același timp, militarii au început să plătească o contribuție de 25% la buget pentru a contribui la finanțarea pensiilor lor.
În concluzie, recomandarea Băncii Mondiale este să nu aibă loc o schimbare a pensiilor militare.
Reamintim că, anterior, Comisia Europeană a cerut României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității, au declarat surse guvernamentale pentru Economedia.
Ulterior, ministrul Muncii Marius Budăi a afirmat, referitor la supraimpozitarea pensiilor speciale, că pensiile militare nu intră în această categorie, lucru pe care l-au înţeles şi reprezentanţii Comisiei Europene.