Sursa foto: Romexpo
Fondul de investiții NEPI afirmă că statul ar putea organiza o licitație internațională pentru dezvoltarea și revitalizarea zonei Romexpo, în loc să ofere terenurile cu titlu gratuit către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), inițiativă care ar încălca legislația europeană privind ajutorul de stat, potrivit dezvoltatorului. Recent, Curtea Constituțională a decis că este constituțional proiectul de lege care permite transferul gratuit în proprietatea CCIR a 46 de hectare de teren de la Romexpo pentru demararea unui proiect imobiliar.
Fondul de investiții NEPI Rockcastle face însă apel la autoritățile române competente să reconsidere legea pentru modificarea și completarea legii Camerelor de comerț din România nr. 335/2007. „Ar deposeda românii de un bun extrem de valoros: prin această lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piață de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit unei entități private, doar pe baza unor promisiuni, fără beneficii certe și fără vreo garanție pentru statul român privind obținerea acestora”, arată reprezentanții fondului de investiții.
„În primul rând, îmi pasă așa cum cred că îi pasă oricărui român, pentru că terenul este un bun al tuturor românilor. Este ca și cum fiecare cetățean român ar oferi cadou câteva zeci de euro unei grupări de dezvoltatori imobiliari, fără niciun fel de garanții, doar pentru un vis frumos desenat. În al doilea rând, îmi pasă în calitate de reprezentant al unui investitor privat, interesat ca România să rămână o țară în care se poate construi corect, fără ca unii să primească gratuit de la stat un teren uriaș în una din cele mai bune zone din București”, Alex Morar, CEO al NEPI Rockcastle.
NEPI explică de ce proiectul ar fi păgubos pentru români:
- Un teren extrem de valoros din inima Bucureștiului ar fi oferit gratuit, deși există investitori interesați să ofere statului un preț corect; din prețul încasat pe teren s-ar putea asigura, de exemplu, construirea a peste 100 de spitale modulare Covid-19 similare celui de la Spitalul Elias;
- Nu există garanții reale că proiectul prezentat se va dezvolta conform promisiunilor, după transferul terenului – România și în special București având experiențe anterioare cu proiecte imobiliare gigantice, promise și nerealizate;
- Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) nu oferă niciun fel de garanții și nu are niciun fel de obligații sau răspundere față de statul român în cazul în care beneficiile promise nu s-ar materializa;
- În forma actuală, proiectul prezentat ar atrage un trafic imens, dar nu oferă nicio garanție de dezvoltare a infrastructurii absolut necesare;
- Condițiile asocierii dintre Camera de Comerț și Industrie a României și dezvoltatorul ales printr-un proces netransparent și necompetitiv, desfășurat în spatele ușilor închise, sunt ținute secrete;
- Proiectul încalcă legislația europeană privind ajutorul de stat, cu consecința necesității unei intervenții din partea Comisiei Europene pentru a stopa ajutorul de stat ilegal, dar și cu consecințe negative asupra viitorului investitiilor din România, prin cultivarea privilegiilor pentru unii jucători;
NEPI afirmă, în schimb, că transferul gratuit al proprietății asupra terenului Romexpo și dezvoltarea acestuia alături de anumiți investitori nu reprezintă singura opțiune de revitalizare urbană și dezvoltare a unui nou proiect la Romexpo.
Potrivit NEPI, statul român, singur (pentru partea de teren neutilizată conform destinației inițiale de târguri și expoziții – adică peste 30 ha), sau în asociere cu CCIR (dacă s-ar oferi spre dezvoltare întregul teren de la Romexpo), poate organiza o licitație internațională, un proces competitiv și transparent de selecție a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea și revitalizarea zonei Romexpo.
Potrivit fondului de investiții, o astfel de abordare ar aduce statului român, în plus față de beneficiile deja vehiculate, venituri suplimentare considerabile în calitate de partener în proiect, precum și – de asemenea foarte important – control și garanții cu privire la obținerea acestor beneficii (control și garanții care ar lipsi cu desăvârșire în cazul promulgării legii în forma actuală).
NEPI reafirmă că are dorința și capacitatea de a se implica într-un proiect dezvoltat pe terenul de la Romexpo „în condiții de deplină transparență și competitivitate – fie prin cumpărarea la prețul pieței a terenului sau a unei părți din teren, fie prin asocierea cu statul român”.
Context
Curtea Constituțională (CCR) a respins la începutul acestei luni, ca neîntemeiată, sesizarea USR şi UDMR asupra legii prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare de la Romexpo trece din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.
Actul normativ este acum în drum către președintele Klaus Iohannis pentru promulgare, șeful statului având posibilitatea să ceară reexaminarea în Parlament a acestuia.
CCIR afirma, după decizia Curții Constituționale, că „Proiectul pentru România” de la Romexpo are o valoare de circa 2,87 miliarde de euro, ceea ce înseamnă, conform studiilor, un aport la bugetul de stat, precum şi la cel local, de 345 de milioane de euro anual, proiectul urmând a se finaliza într-o perioadă de cinci ani. „De asemenea, trebuie precizat faptul că acest proiect va genera peste 30.000 de locuri de muncă, un aspect deosebit de important mai ales dacă ţinem seama de situaţia economică dificilă provocată de pandemie. Pe termen lung, proiectul reprezintă oportunitatea perfectă pentru ca România să intre în rândul statelor dezvoltate, oferind partenerilor din ţară şi străinătate un parc expoziţional permanent, cu funcţiune multiplă, având capacitatea de a concentra evenimente majore, prin poziţia strategică în centrul de business al Capitalei României”, arăta Camera de Comerț.
USR anunţa în septembrie anul trecut că, alături de UDMR, a depus o sesizare de neconstituţionalitate în cazul acestei propuneri legislative.
„Nu este corect să legiferăm politici publice prin intermediul cărora să poată fi date noi «tunuri imobiliare». Unul dintre terenurile care va intra sub incidenţa noii legi este localizat chiar pe Bulevardul Expoziţiei. Dacă se doreşte valorificarea şi dezvoltarea, aici, a unor proiecte imobiliare, ar fi putut fi organizată o procedură transparentă de licitaţie. Susţinem dezvoltarea şi investiţiile, dar nu acordarea cu dedicaţie de terenuri în plină campanie electorală”, declara deputatul Cristina Prună.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 2 septembrie, acest proiect de lege care prevede transmiterea cu titlu gratuit Camerei de Comerţ şi Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a acestei instituţii, incluzând terenul de 46 hectare de la Romexpo.
Conform actului normativ, Camera de Comerţ beneficiază pentru o perioadă de 49 de ani de un drept de folosinţă gratuită a terenurilor corespunzătoare Complexului expoziţional Romexpo.
Pe terenul respectiv urmează să se construiască cel mai mare proiect imobiliar din România, dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascălu şi Camera de Comerţ. Investiţia ar include un centru de conferinţe şi congrese, 14 turnuri de birouri, Muzeul de Istorie Monetară, cel mai mare oceanariu din ţară şi un hotel de cinci stele.