Corina Crețu: PNRR este încă în analiză, dar din ce se discută la Bruxelles este criticat pentru caracterul general, lipsa proiectelor concrete și a unei viziuni clare privind dezvoltarea României în acord cu cei 6 piloni

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, grupul S&D) a declarat, joi, că „veștile nu sunt bune” în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că se află încă în analiză, dar că, din ceea ce se discută la Bruxelles, este criticat pentru caracterul general, lipsa proiectelor concrete și lipsa unei viziuni clare privind dezvoltarea României în acord cu cei 6 piloni agreați în cadrul Reuninii Miniștrilor Economiei și Finanțelor din Statele Membre (ECOFIN) la 11 februarie 2021.

„Dezbaterea PNRR ar fi trebuit să fie o prioritate națională și să beneficieze de o comunicare publică largă încă din iulie anul trecut, când s-a decis realizarea acestui fond menit să ajute Statele Membre să combată efectele pandemiei.
Planul prezentat săptămâna trecută la Bruxelles ar fi trebuit însoțit de propuneri de proiecte și bugete aferente fiecărui proiect. Acest Plan se află acum sub evaluare, iar pe parcursul evaluării România va trebui să furnizeze toate informațiile necesare solicitate și să își revizuiască Planul dacă va fi necesar”, a scris Corina Crețu într-o postare pe Facebook.

Corina Crețu susține că ar trebui evitată politizarea PNRR.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„De pildă, la întocmirea Bugetului national, multe localități care nu au primar care aparține arcului guvernamental au fost private de resurse. Sper să nu se repete acest lucru și în PNRR, care stipulează doar la modul general investiții în orașe, regenerarea zonelor centrale, a zonelor gărilor, a parcurilor industriale… La fel, în zonele rurale”, a adăugat europarlamnetarul.

În opinia sa, Guvernul Cîțu ar trebui să răspundă la mai multe întrebări în perioada de evaluare.

Redăm integral postarea Corinei Crețu:

„‼️ Din păcate, veștile nu sunt bune in ceea ce privește Planul National de Redresare și Reziliență depus la Bruxelles săptămâna trecută ‼️
Acesta este încă în analiză, dar – din ceea ce se discuta la Bruxelles – este criticat caracterul general, lipsa proiectelor concrete (acolo unde sunt, acestea sunt doar copiate din programele operaționale deja existente, care ar fi fost continuate oricum, cu sau fără pandemie), lipsa unei viziuni clare privind dezvoltarea României în acord cu cei 6 piloni agreați în cadrul Reuninii Miniștrilor Economiei și Finanțelor din Statele Membre (ECOFIN) la 11 februarie 2021.

Dezbaterea PNRR ar fi trebuit să fie o prioritate națională și să beneficieze de o comunicare publică largă încă din iulie anul trecut, când s-a decis realizarea acestui fond menit să ajute Statele Membre să combată efectele pandemiei.

Planul prezentat săptămâna trecută la Bruxelles ar fi trebuit însoțit de propuneri de proiecte și bugete aferente fiecărui proiect. Acest Plan se află acum sub evaluare, iar pe parcursul evaluării România va trebui să furnizeze toate informațiile necesare solicitate și să își revizuiască Planul dacă va fi necesar.

Pledez în continuare pentru o mai mare transparență și pentru evitarea politizării Planulului National de Redresare și Reziliență. De pildă, la întocmirea Bugetului national, multe localități care nu au primar care aparține arcului guvernamental au fost private de resurse. Sper să nu se repete acest lucru și în PNRR, care stipulează doar la modul general investiții în orașe, regenerarea zonelor centrale, a zonelor gărilor, a parcurilor industriale… La fel, în zonele rurale.

Totodată, susțin – ca și până acum – că ar trebui alocată o suma mai mare IMM-urilor, ceea ce înseamnă sprijinirea mai puternică a firmelor românești. În PNRR, acestea sunt îndemnate să se împrumute (sigur, la o dobândă avantajoasă, negociata de Comisie), dar după un an de pandemie eu cred că firmele românești ar avea nevoie de un sprijin mult mai mare. IMM-urile au avut întotdeauna proiecte de calitate și au accesat rapid banii prin proiecte de succes. Unde au dispărut 1,5 miliarde alocate IMM-urilor în prima formă a PNRR și cea de-a doua formă, transmisă Comisiei, care alocă mult mai puțin?

⁉️ Ce înseamnă “Cloud guvernamental”, “ România creativă”, “România atractivă”, “ Valul renovării”, “România velo”? Care sunt proiectele cărora, sub aceste denumiri, le-au fost alocate miliarde de euro?
⁉️ Se va ține cont în PNRR de discrepanțele teritoriale existente, de inegalitățile sociale în creștere din România?
⁉️ Trei din cele opt regiuni de dezvoltare ale României au în continuare un PIB (Produs Intern Brut) pe cap de locuitor mai mic decât media europeană. Își propune PNRR să amelioreze aceasta situație?
⁉️ Cum vor beneficia de PNRR cei aproape 30% din cetățenii României care se află azi la limita sărăciei sau a excluziunii sociale?
⁉️ Pe lângă PNRR, cum poate fi accelerată absorbția fondurilor pentru perioada 2014-2020, care acum e la 52%? Cum poți convinge, ca țară, Comisia Europeană că ai capacitatea de a cheltui – fără proiecte majore deja realizate – 48% din cele 30,5 miliarde care trebuiau deja cheltuite dar mai sunt trei ani în care mai pot fi cheltuiți banii pt 2014-2020, plus peste 30 miliarde prin PNRR (în maximum 5 ani), plus finalizarea negocierilor, adoptarea programelor operaționale pentru 2021-2027?
⁉️ Nu ar trebui să existe o structură specială la care să contribuie cei mai buni specialiști pentru ca România să nu rateze aceste șanse istorice?

Iată câteva întrebări la care Guvernul ar trebui sa ofere răspunsuri.

După analiza realizată de Comisia Europeană, Planurile naționale vor fi prezentate și în Parlamentul European, unde voi urmări cu atenție evoluția acestui proces și vă voi tine la curent, atât cu opiniile din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala (REGI), Comisia de Control Bugetar (CONT), Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) – din care fac parte, cât și din sesiunile plenare ale Parlamentului”.

Citește și:

Klaus Iohannis: Am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii care lucrează pe PNRR, îl vom îmbunătăți / Care sunt dificultățile în elaborarea planului de redresare și reziliență

Marcel Ciolacu, critici dure după respingerea PNRR la Bruxelles: Cristian Ghinea a stat două ore cu oficialii europeni/ A interzis să se vorbeacă despre acest eșec în țară

Sursa foto: Corina Crețu / Facebook