Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), arbitrul pieței energetice din România, a avertizat guvernul într-o notă că ordonanța de urgență adoptată joi pentru plafonarea facturilor încalcă flagrant regulile europene pentru că limitează comerțul comunitar cu energie, potrivit documentului consultat de G4Media.
Mai mult, ANRE a atenționat guvernul că ordonanța de urgență riscă să aducă României o procedură de sancționare (infringement) din cauza limitării prețului la producători.
Cel mai dur avertisment al ANRE vine însă în ceea ce privește impactul ordonanței asupra furnizorilor de energie. Autoritatea arată că ordonanța ar putea duce la ieșirea din piață a anumitor furnizori din cauza mecanismelor impuse și cere guvernului inființarea unor companii de trading și de furnizare pentru a compensa eventuala ieșire de pe piață a unora dintre acești participanți la piață.
ANRE a formulat aceste observații și recomandări într-un aviz la ordonanța de urgență aprobată joi de guvern. Ordonanța, despre care guvernul susține că are ca rol protejarea populației în fața creșterii prețurilor, introduce o serie de mecanisme prin care încearcă, de facto, să limiteze prețul energiei și să interzică exportul de energie electrică.
Principalele aspecte din nota transmisă de ANRE către guvern:
Constituția României la art. 148 alin. (2) statuează principiul supremației dreptului european, în conformitate cu care ”prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Potrivit acestui principiu, astfel cum a fost consacrat de jurisprudența europeană, dreptul UE are o valoare superioară faţă de legislaţiile naţionale ale statelor membre, acestea având obligația de a nu aplica o normă naţională contrară dreptului european. Prevalența dreptului comunitar funcţionează în raport cu toate normele naţionale şi impune tuturor autorităților statelor membre, inclusiv jurisdicţiilor constituţionale, obligaţia de a lăsa neaplicată orice normă naţională, fie ea şi de natură constituţională, în cazul unui conflict cu o normă de drept al UE.
Suplimentar atragem atenția asupra faptului ca pe tema limitării prețului la producători a existat o procedură de infrigement, respectiv Cauza nr. 2012/2114 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor având ca obiect nerespectarea dreptului UE prin instituirea unei restricţii de facto la exportul de gaze naturale, Comisia constatând că procedând astfel, România nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolelor 35 şi 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) şi în temeiul articolului 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE.
Astfel, Comisia a apreciat că versiunea modificată prin OUG nr. 114/2018 și OUG nr. 19/2019 a articolului 124 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 prin care fusese stabilită o limită de preț la producător și ordinul emis de ANRE în baza acestora (Ordinul nr. 52/2019) instituie un cadru legal care acționează ca o restricție de facto a exporturilor de gaze naturale din România și, prin urmare, constituie o măsură cu efect echivalent cu cel al unei restricții cantitative a exporturilor în sensul articolului 35 din TFUE.
1. Referitor la propunerea de la art. VI. potrivit căruia „ Valoarea maximă a prețului mediu ponderat al energiei electrice, la care ANRE calculează sumele de decontat de la Bugetul de Stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1300 lei/MWh” dorim să facem precizarea că stabilirea unui preț al energiei electrice pe alte principii decât în baza tranzacțiilor încheiate poate crea dificultăți financiare furnizorilor de energie electrică și mai departe pe tot lanțul producere – consum, care să determine imposibilitatea desfășurării activității operatorilor din sector și trecerea clienților la furnizorii de ultimă instanță (FUI). În acest context FUI s-ar confrunta deopotrivă cu dificultăți financiare în condițiile în care energia electrică se achiziționează pentru clienții preluați din PZU și ca dezechilibru (nu poate fi previzonată intrarea clienților în portofoliu nefiind o acțiune voluntară a FUI). Astfel prețul energiei electrice achiziționate pentru clienții preluați reflectă condițiile de la momentul preluării și stabilirea apriorii a unui preț poate crea atât prejudicii furnizorilor cât și avantaje în condițiile în care prețul stabilit este la un nivel ridicat.
În plus trebuie precizat faptul că:
⦁ nu există prevederi legale care să impună furnizorilor obligația de a achiziționa prin contracte la termen întregul necesar de consum (Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 prevede la art. 6^1 “Furnizorul are obligaţia de a-şi asigura cel puţin 40% din energia electrică necesară acoperirii consumului clienţilor finali din portofoliu din producţie proprie sau prin achiziţie prin contracte la termen pe pieţele de energie electrică, pe alte pieţe decât PZU, PI şi PE„ și nici nu poate fi realizat acest obiectiv în condițiile în care consumul clienților diferă pe intervale orare iar produsele tranzacționate pe piețele centralizate sunt în general produse cu livrare banda,
⦁ consumul poate varia semnificativ în condițiile reducerii/creșterii consumului clienților din portofoliu sau a intrării/ieșirii clienților în/din portofoliu.
Deasemenea o asemenea măsură poate fi considerată o obligație de serviciu public cu îndeplinirea tuturor condițiilor și cu recuperarea integrală a tuturor costurilor asociate acestei obligații.
2. Referitor la propunerea de la art. VII. potrivit căruia „Prin contracte bilaterale negociate directe începând cu data de 1 septembrie 2022, producătorii de energie electrică au obligația să vândă prin direct energia electrică disponibilă cu livrare până la 31 decembrie 2022, doar furnizorilor de energie electrică care au în portofoliu clienți finali, destinată exclusiv pentru consumul acestora, distribuitorilor de energie electrică, operatortului national de sistem Compania Naționala de Transport Energie Electrica Transelectrica S.A., precum și consumatorilor care au beneficiat de prevederile OUG 81/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice.” dorim să precizăm faptul că pe de o parte această prevedere încalcă dispozițiile Regulamentului UE nr. 943/2019 iar pe de altă parte nu mai permite contractele directe între producători pentru acoperirea necesarului contractat (obligații de vânzare), în condiții de indisponibilitate a unităților de producere/grupurilor.
În ceea ce privește proiectul de ordonanță de modificare a Ordonanţei de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, vă comunicăm și următoarele recomandări:
⦁ Notificarea Comisiei Europene cu privire la obligațiile de serviciu public impuse prin proiectul de ordonanță menționat;
⦁ Având în vedere impactul situației actuale din piața de energie asupra furnizorilor/traderilor, considerăm ca fiind necesară inființarea de către statul român a unor companii de trading și de furnizare pentru a compensa eventuala ieșire de pe piață a unora dintre acești participanți la piață.
Context: Ministerul Energiei a publicat proiectul de ordonanță de urgență care aduce schimbări pentru schema de sprijin pentru facturi și a prelungit perioada de aplicare a măsurilor până în august 2023 (față de martie 2023), potrivit Economedia.
Mediul de afaceri, printre care Confederația Patronală Concordia, a criticat modul de adoptare al noii ordonanțe de urgență.
Potrivit documentului, prețurile pentru populație rămân plafonate la gaze și energie electrică. În schimb, IMM-urile, firmele din industria alimentară și instituțiile publice vor plăti un preț plafonat doar pentru 85% din consumul de energie electrică.
În schimb, scad unele praguri de consum la energie electrică. Astfel, cei care au înregistrat în 2021 un consum mediu lunar cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, vor plăti în continuare un tarif de 0,68 de lei/kWh. Însă cei care au înregistrat în 2021 un consum mediu lunar cuprins între 100,01 – 300 KWh inclusiv, vor plăti în continuare un tarif de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, dar numai pentru un consum lunar de maximum 255 kWh. Consumul de energie electrică care va depăși 255 kWh/lună va fi facturat la preț întreg.
Până acum, prețul era plafonat la 0,68 lei/kWh pentru un consum lunar sub 100 KWh și la 0,8 lei/kWh pentru consum lunar între 100 și 300 kWh. Acum, prețul va fi plafonat în continuare la 0,68 lei pentru consum lunar sub 100 KWh, dar plafonul de 0,8 lei/kWh va fi aplicabil doar celor cu un consum lunar între 100 și 255 kWh.
Ordonanța scade de la 250 lei la 150 lei prețul cu care producătorii de gaze sunt obligați să vândă gaze către furnizorii producătorilor de energie termică sau direct către producătorii de energie termică, dar numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei.
Guvernul obligă producătorii de gaze să vândă gazele folosite pentru producția de energie electrică cu 100 lei/MWh, în perioada 1 septembrie 2022 – 31 octombrie 2023.