Fenomenul „bleisure” (combinație între „business” și „leisure”), sau călătoriile combinate, câștigă teren, cu o creștere notabilă a numărului de angajați care își aduc însoțitori în călătoriile de afaceri, transmite Business Insider.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Această tendință este deosebit de răspândită în rândul generației Z și al milenialilor, unii dintre ei alegând să-și țină în secret însoțitorii față de angajatori.
Brian, un milenial din industria cinematografică, a ilustrat acest fenomen când un prieten a stat în secret în camera lui de hotel în timpul Festivalului de Film de la Cannes din 2017.
Munca la distanță și accentul sporit pus de generația Z pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală sunt factorii cheie ai acestei schimbări. Un sondaj YouGov, comandat de Crowne Plaza, a relevat că 74% dintre respondenți ar invita un membru al familiei sau un prieten într-o călătorie de afaceri, aproape unul din cinci recunoscând că ar face acest lucru fără a-și informa angajatorul.
Psihologul Jean Twenge, autorul cărții „Generations”, sugerează că dorința generației Z de a nu-și dedica întreaga viață muncii contribuie la acest comportament, alături de responsabilitățile personale potențial mai reduse, cum ar fi copiii.
Faptul că sunt relativ noi pe piața muncii sau în companie ar putea explica, de asemenea, reticența lor de a dezvălui cine îi însoțește în călătorii. Cu toate acestea, aspectul „secretului” călătoriilor combinate este în scădere, unii angajatori încurajând activ acest lucru. Ginger Taggart, vicepreședinte de management al mărcii la IHG Hotels & Resorts, observă că firmele încep să planifice călătorii care să includă și oaspeți, recunoscând că acest lucru poate „îmbogăți” viața angajaților și reduce stresul.
Stephan Meier, profesor la Columbia Business School, subliniază importanța unei comunicări clare din partea angajatorilor cu privire la așteptările legate de călătoriile de afaceri. Dacă orele de seară sunt libere, un însoțitor poate fi perfect acceptabil; dacă sunt programate activități de consolidare a echipei, este o altă poveste. Meier subliniază că orientările clare asigură „ca toată lumea să știe care sunt regulile”, eliminând orice nevoie de comportament ascuns.