sursa foto: Facebook/ Violeta Alexandru
Legislația UE privind schimbările climatice, cunoscută sub numele generic ”Green Deal”, este cauza unei birocrații sporite din UE, arată o investigație Financial Times. Supra-reglementarea din UE produsă de Greeandeal duce la costuri administrative suplimentare de peste 2,3 miliarde euro anual pentru companii, scrie FT.
Anunțată în 2019, Green Deal își propune să ducă UE la emisii nete zero până în 2050 și să reconfigureze economia blocului de la una bazată pe consum la una bazată pe reciclare, reutilizare și longevitate.
Între 2019 și 2024, Comisia Europeană a propus mai mult de 70 de legi sub umbrela Green Deal, potrivit lui Pascal Canfin, fost președinte al Comisiei pentru mediu a Parlamentului European. Și aceasta nu include sute de acte de legislație secundară tehnică sau alte inițiative care afectează întreprinderile, cum ar fi noile norme care reglementează datele, tehnologiile digitale și finanțele.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Impactul este resimțit de cele 24 de milioane de IMM-uri din UE. Un studiu realizat chiar de Comisie a arătat că doar 15 dintre legile privind Green Deal anunțate în 2022 ar duce la costuri administrative suplimentare de peste 2,3 miliarde EUR pentru întreprinderi.
Acest lucru a provocat îngrijorări cu privire la birocrația și excesul de putere birocratică de la Bruxelles, care sufocă competitivitatea blocului, în timp ce alți rivali globali reduc rapid cota continentului din producția mondială. Creșterea PIB-ului UE este la jumătate față de media mondială.
„Sentimentul este că se fac raportări doar de dragul de a raporta”, a declarat Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei, pentru Financial Times. „Sufocă antreprenoriatul, sufocă inovația, este cu siguranță unul dintre elementele care reduc creșterea PIB-ului”, a mai spus acesta.
Birocrația a fost criticată în raportul publicat luni privind competitivitatea UE, întocmit de fostul premier italian și șeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Documentul cere renunțarea rapidă la o parte a birocrației europene și naționale pentru revenirea competitivității UE în competiția globală cu SUA și China.
Raportul cere modificări în etapele inițiale ale procesului legislativ al blocului comunitar, inclusiv supunerea fiecărei legi noi la o „verificare a sarcinii de reglementare”.
Sylvie Matelly, director al Institutului Jacques Delors, un think-tank cu sediul la Paris, a declarat că „UE, probabil mai mult decât oriunde altundeva în lume, vrea dereglementare și libertate în afaceri și piețe mai deschise”.
„Avem cele mai stricte reglementări în ceea ce privește mediul, dar acest lucru are un cost, iar costul este că industria europeană pierde cotă de piață. Imaginea de ansamblu este cu adevărat alarmantă”, spune Inès Van Lierde, președinte al Aegis Europe, care reprezintă companiile producătoare europene.
Liderii companiilor private sunt atât de exasperați de lipsa de atenție acordată industriei în procesul de elaborare a politicilor UE de când a fost anunțat Green Deal, încât peste 1.200 de organizații au semnat o declarație la Anvers în februarie, solicitând un „Industrial Deal” care să includă un apel la „prevenirea raportării excesive, asigurarea coerenței și rămânerea în acord cu realitatea industrială”, potrivit FT.
