Proiectele de autostradă și drum expres fazate din exercițiul anterior POIM sau cele care încep efectiv în 2024 vor avea o finanțare europeană de doar 40% de la Bruxelles, iar restul de 60% de la bugetul de stat sau alte surse, conform oficialilor din Ministerul Transporturilor. Astfel, de la o finanțare europeană nerambursabilă de 85% pentru fiecare proiect din POIM, pe actualul exercițiu, cota de finanțare europeană/obiectiv se reduce la jumătate (40%) pentru a putea include la finanțare mai multe proiecte de investiții, dar în același timp cu presiune mult mai mare pe Buget care va deconta lucrările, iar apoi va cere și finanțare. Practic, o șansă de dezvoltare pentru a prinde mai multe investiții, dar cel puțin o provocare pe bugetul de stat care trebuie să acopere și împrumuturile din PNRR (banii vin condiționat de reformele structurale, iar România nu este în grafic). Despre Bugetul CNAIR pentru 2024, Economedia a scris aici.
Așadar, cum a explicat, încă din aprilie 2023, Ministerul Transporturilor reducerea de la 85% la 40% a finanțării (nu pe bugetul total, ci cotă din proiect)? „Contribuția era 85% fonduri europene comparativ cu bugetul de stat 15% pe POIM, pe POT (n.r. Programul Operațional Transporturi) este 40 cu 60 (%). Motivul fundamental pentru această scădere a ratei de cofinanțare este capacitatea noastră de a include la finanțare în POT cât mai multe proiecte vitale. Solicitarea Comisiei Europene, condiția favorizantă, a fost ca planificarea strategică a proiectelor din POT să se încadreze în alocarea disponibilă. Dacă păstram o rată de cofinanțare mai mare ar fi trebuit să eliminăm proiecte pe care le vrem finanțate”, a explicat, pe 21 aprilie 2023 într-o conferință de presă la Ministerul Transporturilor, Felix Ardelean, Director General Programe Europene Transport (promovat în primele zile de mandat ale ministrului Lucian Bode).
Cum stăm cu banii?
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Bugetul limită pentru contractare proiecte autostrăzi și drumuri expres este 10 miliarde de euro, fonduri europene și buget de stat, conform datelor publice ale Ministerului Transporturilor.
Din cele 10 miliarde de euro, peste 2,5 miliarde euro reprezintă valoarea contractelor în execuție pe A1 Sibiu – Pitești (loturile 2, 3, 4 și 5). Urmează investițiile majore de aproape 2 miliarde de euro pe Drumul Expres Oradea – Arad, 2 din cele trei loturi deja în SEAP, loturile în execuție pe Autostrada Bucureștiului, contractul (dacă va fi semnat) de aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru Autostrada Transilvania – Tunel Meseș și evident loturile de munte de pe Autostrada Unirii pe care Ministerul Transporturilor le-a tot promis lansate încă din 2023.
Se pune, așadar, întrebarea dacă pentru proiectele care încă sunt departe de lansarea licitației vor mai fi bani, pentru că investițiile mai avansate vor epuiza fondurile pe principiul „primul venit, primul servit” și nu pe măsura punctajului (importanței).
Investiții majore vor fi Autostrada Drum Expres Craiova – Târgu Jiu, Autostrada Litoralului, autostradă și drum expres Pașcani – Suceava – Siret, aproape de aprobare.
4,46 miliarde de euro pentru îmbunătățirea conectivității primare rutiere (P1)
Începând cu 16.08.2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), precum și autorități publice locale (UAT)/asociații ale acestora (ADI) doar în parteneriat cu CNAIR/CNIR pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale. Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv, conform principiului „primul venit, primul servit”, până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima. Totodată, CNAIR și CNIR pot depune proiecte pentru întărirea capacității administrative în cadrul apelului necompetitiv dedicat proiectelor de asistență tehnică.
- (P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale
Alocarea FEDR: 333.450.000 euro
Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 2.500.875.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
- (P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale
Alocarea FC: 1.449.950.000 euro
Bugetul limită de contractare (FC+BS): 10.874.625.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
Acțiuni eligibile în cadrul celor două apeluri:
- construirea de autostrăzi și drumuri de mare viteză/drumuri expres, drumuri naționale, precum și drumurile transregio aferente rețelei primare, situate pe rețeaua centrală TEN-T, prioritizate în cadrul PT;
- proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020);
