Foto: Wikimedia Commons – Ein Dahmer
Grupul celor mai bogate şapte naţiuni (G7) a stabilit duminică noi ţinte ambiţioase pentru energia solară şi capacitatea eoliană offshore, fiind de acord să accelereze dezvoltarea energiei regenerabile şi să meargă către o eliminare mai rapidă a combustibililor fosili, transmite Reuters, citat de News.ro.
Dar ţările participante nu au acceptat termenul limită din 2030 pentru eliminarea treptată a cărbunelui, pentru care Canada şi alţi membri au făcut eforturi şi au lăsat uşa deschisă pentru investiţiile continue în gaze, spunând că sectorul ar putea contribui la abordarea potenţialelor deficite de energie.
Miniştrii G7 încheie duminică două zile de întâlniri privind clima, energia şi politica de mediu în oraşul Sapporo, din nordul Japoniei.
Sursele regenerabile de combustibil şi securitatea energetică au căpătat o nouă urgenţă după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Iniţial, oamenii au crezut că acţiunile climatice şi acţiunile privind securitatea energetică pot fi în conflict. Dar discuţiile pe care le-am avut şi care sunt reflectate în comunicat arată că de fapt lucrează împreună”, a declarat Jonathan Wilkinson, ministrul resurselor naturale al Canadei.
În comunicatul lor, membrii s-au angajat să crească în mod colectiv capacitatea eoliană offshore cu 150 gigawaţi până în 2030 şi capacitatea solară la mai mult de 1 terawatt.
„Vom creşte drastic energia electrică generată de energii regenerabile”, au spus aceştia.
Participanţii au convenit să accelereze „eliminarea treptată a combustibililor, fosili fără încetare” – arderea combustibililor fosili fără a utiliza tehnologia pentru a capta emisiile de C02 rezultate – pentru a atinge zero net în sistemele energetice până cel târziu în 2050.
În ceea ce priveşte cărbunele, ţările au convenit să acorde prioritate „paşilor concreti şi oportuni” pentru accelerarea renunţării treptate la „producţia internă de energie pe bază de cărbune”, ca parte a angajamentului de anul trecut de a realiza cel puţin un sector energetic ”predominant” decarbonizat prin 2035.
Canada a spus clar că energia electrică pe bază de cărbune ar trebui să fie eliminată treptat până în 2030, iar Ottawa, Marea Britanie şi alţi membri ai G7 s-au angajat să facă acest lucrupână la acea dată, a declarat Wilkinson pentru Reuters.
„Alţii încă încearcă să-şi dea seama cum ar putea ajunge acolo în intervalul lor de timp relevant – a fost o conversaţie bună şi toată lumea se angajează să o facă şi încercăm să găsim modalităţi prin care unii care sunt mai dependenţi de cărbune decât alţii să găsească căi tehnice. cum să faci asta”, a spus el.
„Declarații uriașe”
„Angajamentele solare şi eoliene sunt declaraţii uriaşe ale importanţei că se vor baza pe superputerile energetice solare şi eoliene pentru a elimina treptat combustibilii fosili”, a declarat Dave Jones, care este şeful departamentului de date la institutul energetic Ember.
„Sperăm că acest lucru va reprezenta o provocare pentru Japonia, pentru care energia eoliană offshore este partea lipsă a puzzle-ului şi care ar putea contribui la decarbonificarea sectorul său energetic mult mai repede decât credea că este posibil”.
Ţara gazdă, Japonia, care depinde de importuri pentru aproape toate nevoile sale de energie, doreşte să păstreze gazul natural lichefiat (GNL) ca un combustibil de tranziţie pentru cel puţin 10 până la 15 ani.
Membrii G7 au spus că investiţiile în sectorul gazelor „pot fi adecvate” pentru a aborda potenţialele deficienţe ale pieţei provocate de criza din Ucraina, dacă sunt implementate într-o manieră compatibilă cu obiectivele climatice. Ei au vizat 2040 pentru reducerea poluării suplimentare cu plastic la zero, devansând ţinta cu un deceniu.
Obiectiv pentru reducerea emisiilor autovehiculelor cu 50%, până în 2035
Totodată, miniştrii Energiei şi Mediului din G7 au stabilit duminică obiectivul de a reduce emisiile de C02 ale autovehiculelor cu cel puţin 50 % până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2000, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Ţările din Grupul celor 7 şi-au stabilit această ţintă concretă printr-o Declaraţie comună adoptată duminică, la finalul reuniunii de două zile ce s-a desfăşurat la Sapporo (nordul Japoniei), şi care s-a axat pe accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.
Concret, miniştrii au semnalat „oportunitatea colectivă de a reduce cu cel puţin 50%” emisiile parcului auto din G7 până în 2035 sau înainte de această dată, comparativ cu nivelul din 2000, ca punct intermediar pentru a ajunge la emisii nete zero şi pentru a „măsura progresul”eforturilor de decarbonizare şi electrificare a sectorului auto.
Măsura se încadrează în obiectivul global de a ajunge la emisii nete zero în sectorul auto până în 2050, ceea ce va necesita acţiuni cheie în industria din toate ţările, incluzând măsuri deja aplicate de către membrii G7 pentru a reuşi ca 100% din vânzările de noi autovehicule de pasageri să fie de modele electrice, până în 2035.
Pentru a atinge acest obiectiv, ţările membre s-au angajat că coopereze în privinţa dezvoltării infrastructurii de producere a autovehiculele electrice, precum şi a sistemelor de încărcare, în plus faţă de sprijinul pentru combustibili neutri la emisii, conform declaraţiei comune.
Alte măsuri menţionate sunt eforturile „pentru armonizarea activităţilor care să garanteze furnizarea de materiale pentru baterii” şi pentru a sprijini reciclarea acestor dispozitive.
Cu scopul de a promova utilizarea hidrogenului drept energie curată, „se vor evalua dezvoltările de tehnologii precum vehiculele cu celulă de combustibili, vehiculele hibride şi combustibilii cu emisii scăzute sau fără emisii de CO2, inclusiv biocombustibilii şi combustibilii sintetici”, adaugă Declaraţia.