Azi, la ora 10.00, producția de electricitate a României era de 5.796 MW, din care Hidroelectrica deținea 2.966 MW, adică peste 50%. Cărbunele venea pe locul doi, cu 1.042 MW, apoi Nuclearelectrica, cu 665 MW, și termocentralele pe hidrocarburi (gaz), cu 522 MW. Energia eoliană și fotovoltaică, azi, sunt nesemnificative ca producție – 500 MW împreună.
Explicația faptul că Hidroelectrica ține practic întreg Sistemul Energetic Național vine din faptul că un reactor din cele două ale Nuclearelectrica a intrat în revizie programată de cinci săptămâni, începând de ieri dimineață (7 mai). 700 de MW au ieșit din SEN, iar locul lor trebuie acoperit. Prin prisma faptului că a plouat mult în țară iar Hidroelectrica are hidraulicitate mare, ea a fost desemnată de Dispecerul Energetic Național să suplinească deficitul de producție. Dacă bate vântul și/este soare, atunci energia de acest tip este preluată cu prioritate în sistem. Dacă se întâmplă însă ca astăzi, când nu avem acest aport, atunci depinde de apă și de cărbune (care nu are o perioadă deloc bună altfel) să regleze sistemul. În mod normal, și termocentralele pe gaz sunt prevăzute să facă reglaje de sistem, dar acum se întâmplă ca Brazi-ul, a Petrom, să fie într-o revizie de trei luni.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
După cum se poate vedea din diagramele Transelectrica, România este de acum net importator de electricitate, o întoarcere a situație din acest an, din pricina ieșirii din producție a circa 1.300 MW, Brazi si Cernavodă. Chiar și cu o producție de 3.000 de MW a Hidroelectrica, nu se poate acoperi doar din intern consumul local, mai ales că regenerabilele merg la „avarie”. Dacă însă se pornește vântul și/sau iese soarele, situația se poate schimba rapid și România să redevină exportator net, mai ales că, în general, consumul țării este foarte scăzut.
În ultimii ani, România a fost net importatoare de electricitate, doar în 2022, deficitul rezultat din comerțul cu energie fiind de circa 700 de milioaen de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, ceea ce, la prețul mediu de vânzare de anul trecut, s-ar traduce la circa 700 de milioane de euro, balanță comercială negativă.
2023 ar putea fi anul care schimbă acest trend, pe fondul unui consum intern redus (marii consumatorii de energie, Alro Liberty Galați funcționând mult subcapacitat) și producției mari de energie hidro și eoliană, la care s-ar putea adăuga cea fotovoltaică, la vară.