Ilie Bolojan / Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Președintele interimar Ilie Bolojan, a ținut miercuri o conferință de presă la Cotroceni, în care a declarat că avem o criză bugetară și, cu cât se întârzie adoptarea de măsuri, cu atât riscul de corecții bugetare care să însemne inclusiv creșteri de taxe și impozite este mare.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Bolojan și-a prezentat bilanțul la finalul mandatului interimar. „Am preluat mandatul cu o autoritate scăzută, pentru că nu aveam voturile cetățenilor. Am preluat mandatul în condiții de turbulențe în politica internațională, cu dialogul inconstant SUA-UE, tarife, războiul din Ucraina, dar și pe fondul campaniei electorale Două domenii au fost importante: politica externă și de apărare. Împreună cu colegii mei am vrut ancorarea pe doi piloni: apartenența la UE – adică prosperitate, valori, fonduri europene, dezvoltare, și apartenența la NATO și relația cu SUA”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan a precizat că o altă direcție importantă a fost cea legată de stabilitatea politică internă. „Colaborarea cu guvernul a fost o prioritate, pentru că în condiții de deficit bugetar mare, instabilitatea politică înseamnă complicații și mai mari. Mulțumesc guvernului, fostului premier Marcel Ciolacu, tuturor miniștrilor, pentru că în materie de colaborări externe am avut poziții coordonate”, a spus el.
Întrebare În aceste 100 de zile la Cotroceni, care e cea mai puternică amenințare la adresa României?
Ilie Bolojan: E cert că instabilitatea economică și criza bugetară sunt o posibilă amenințare. Toate turbulențele internaționale sunt amenințări, complicații.
Întrebare: Ar fi bun un acord cu FMI?
Pentru țara noastră este bine să evităm o astfel de situație (acord cu FMI, n.r.), pentru că asta înseamnă că am ajuns cu spatele la zid, ceea ce ar însemna costuri mai mari, dificultăți mai mari.
Trebuie luate măsuri la timp.
Întrebare: Spuneați că ar putea fi necesare încă de anul acesta. Președintele ales a semnat și a spus că nu va fi majorat TVA. Sunt opinii divergente.
Răspuns: Nu sunt opinii divergente. Dacă veți relua declarațiile pe care le-am făcut, ați vedea că există niște condiționări. Trebuie să ne reducem cheltuielile ineficiente pentru a nu mai risipi banii. Aceasta este o măsură pe care trebuie să o facem. Este nevoie să ne încasăm taxele actuale la nivelul la care sunt, la potențialul maxim. Avem de exemplu sume importante din TVA pe care nu le încasăm.
Și dacă aceste lucruri nu se fac sau nu dau rezultate, indiferent cine va fi în guvernare, va fi pus în situația să crească taxele și impozitele. Cred că este o chestiune valabilă indiferent ce guvern va veni și cine va fi premier.
Mai mult, e posibil ca noul Guvern, indiferent cine îl va compune, să fie pus în situația, datorită deficitelor bugetare mari, să nu acționeze în această ordine cronologică. În general, reducerea de cheltuieli înseamnă timp, creșterea încasărilor la buget printr-o activitate mai bună a ANAF nu se face de pe o zi de alta. Și s-ar putea ca ordinea de măsuri să fie diferită. Sper să nu ajungem în situația asta.
Întrebare: Nu ar trebui anunțate creșterile de taxe din timp, ca românii să se pregătească?
Răspuns: Consider că atât în ministerul de finanțe cât și în ministerul proiectelor europene e bine să facă informări transparente și corecte cu privire la stadiul problemelor pe care România le are în raport cu accesarea fondurilor europene, în raport cu angajamentele privind scăderea deficitului, în așa fel încât să existe date publice cât se poate de clare cu privire la aceste probleme.
Atunci când se iau măsuri care nu sunt dezbătute, de pe o zi pe alta, când ești cu spatele la zid, riscul ca efectele lor să fie într-adevăr de natură a afecta afacerile, de a da peste cap planurile de investiții, de a crea tensiuni suplimentare în piață este destul de mare, pentru că nu permite nici o perspectivă diferite dintre cele proaste pe care le ai și în același timp să pregătească companiile și oamenii să aibă un orizont de așteptare.
Întrebare: Care este evaluarea privind situația economică actuală a țării? Cât de rău este?
Răspuns: Avem o criză bugetară, trebuie să recunoaștem. Cu cât luăm măsuri mai repede pentru a rezolva această criză bugetară, cu atât evităm o posibilă criză economică cu efecte sociale costisitoare pentru oameni.
Întrebare: Mai este timp să respectăm pașii de reducere a cheltuielilor întâi și apoi taxe și impozite mărite?
Răspuns: Mai este timp, dar timpul nu are răbdare cu noi.
Întrebare: Sinteza închide investiția de 50 de milioane de euro de la Oradea cu Lockheed Martin, finanțată parțial din PNRR. De ce această decizie?
Răspuns: Nu am date legate de această decizie. În cursul anului trecut când s-a făcut această înțelegere s-a făcut pe baza unei colaborări între o companie românească și o companie americană. Nu am datele pentru a răspunde.
Întrebare: Vine pe fondul refuzului de intrare în programul Visa Waiver și a relațiilor tensionate cu SUA?
Răspuns: Nu cred că are legătură.
Întrebare: Ar putea fi evitată o creștere de taxe și impozite anul acesta?
Răspuns: Dacă măsurile de corecție bugetară s-ar fi luat în cursul anului trecut sau nu ar fi fost generate indexări peste capacitatea de suport a României, nu s-ar fi pus problema unei posibile creșteri de taxe. Mi-e greu să vă dau un răspuns că sigur nu se va întâmpla asta. Cu cât se întârzie adoptarea de măsuri, cu atât riscul de corecții bugetare care să însemne inclusiv creșteri de taxe și impozite este mare.
Întrebare: Ce garanții aveți că vom vedea o asumare a măsurilor dificile din partea partidelor pro-europene?
Răspuns: Cu cât se face mai repede (Guvern), datorită presiunii pe care o avem din punct de vedere al adoptării unor măsuri, al negocierii cu Comisia Europeană, cu creditorii, cu agențiile de rating, cu atât cred că este mai bine.
Întrebare: V-au dat termen Comisia Europeană și agențiile de rating, cam cât timp sunt dispuse să aștepte?
Răspuns: Nu există niște termene noi, dar în paralel cu formarea Guvernului se poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a clarifica și aceste aspecte, în ideea de a exista un termen nou care să îi permită noului Guvern să ia măsurile necesare. Garanțiile legate de faptul că Guvernul va lua aceste măsuri: oameni noi, programe clare, termene asumate și zidul care nu este foarte departe de noi.
Întrebare: Cum poate România să accelereze atragerea fondurilor europene și cum pot fi corectate întârzierile din PNRR?
Răspuns: Parlamentul European a adoptat această propunere (de prelungire a PNRR, n.r.), dar pentru a deveni efectivă e nevoie de aprobarea în parlamentul fiecărei țări a UE, ceea ce e o situație puțin probabilă cel puțin astăzi. Pentru România și pentru toate țările care au întârzieri în proiectele din PNRR ar fi un lucru bun, ar fi o perioadă suplimentare care se câștigă și noi cred că ar trebui să susținem această amânare, dar ar trebui să fim realiști și să încercăm să facem tot ce ține de noi să nu depindem de această posibilă prelungire, dat fiind mecanismul complex care trebuie parcurs pentru ca ea să devină efectivă.
În ce privește măsurile pentru absorbția de fonduri europene, consider că ministerul proiectelor europene trebuie să prezinte o situație exactă și măsurile pentru a rezolva jaloanele întârziate, ca să nu pierdem niciun ban din granturile oferite și să absorbim cât mai mulți bai din creditul pus la dispoziție, pentru că dobânzile la acest credit sunt de 4 ori decât cele pe care le plătește România astăzi pentru banii din piețe.
