Frigul care s-a lăsat peste România a schimbat total peisajul pieței locale de gaze. În urmă cu zece zile, se înregistrau printre cele mai mici consumuri înregistrate în România – nici 26 de milioane de metri cubi. Nu se făceau importuri, nu se făceau exporturi, începuse injecția de gaze în depozite, chiar înainte să se termine ciclul de extracție (31 martie), iar Sistemul Național de Transport era în prealertă, din cauza presiunii exercitate de gazele care circulau prin conducte fără un echivalent imediat în consum. Contractate și livrate, dar neconsumate. Astăzi, însă, potrivit datelor interactive Transgaz, importăm aproape 11 milioane de metri cubi, prin punctul de intrare din Bulgaria Negru Vodă, adică jumătate din tot ce produce intern România – 23,2 milioane metri cubi. În același timp, se extrag peste 7 milioane de metri cubi, ceea ce face ca totalul surselor de gaze interne să fie de 41 de milioane de metri cubi, din care consumul intern este de 37 milioane de metri cubi (există și export către Ungaria, de 3,8 milioane de metri cubi). Practic, consumul intern a crescut cu aproape 50%, în ceva mai mult de o săptămână, iar o asemenea creștere bruscă face necesare importurile masive.
Această creștere de consum nu poate fi pusă pe vreo veste bună din marea industrie energointensivă. Datele de azi, față, de cele de săptămâna trecută, nu indică vreo pornire sau extindere de capacitate la o unitate industrială, potrivit Transgaz. Ce s-a schimbat este doar temperatura de afară.
„[Creșterea de consum vine, n.r.) din cauza temperaturilor foarte, foarte scăzute la nivel de țară, la această dată”, spune directorul Transgaz, Ion Sterian.
România produce intern gaze în principal din trei surse: Romgaz, Petrom și Black Sea Oil and Gas (în Marea Neagră). Mai are și capacitate de a importa de la vecini, Bulgaria, Republica Moldova și Ungaria, plus o capacitate de stocare subterană de circa trei miliarde de metri cubi.
2022 a fost anul de după 1989 cu cel mai mic consum de gaze de după Revoluție. Țara noastră a căzut sub 9 miliarde de metri cubi consum, o scădere cu 16% sub 2021, această contracție a consumul fiind anunțată chiar de directorul Romgaz, Răzavan Popescu, cel mai mare producător local. „Din punct de vedere al pieţei gazelor… a fost o schimbare mare de paradigmă în ceea ce priveşte atât siguranţa în aprovizionare cât şi volatilitatea excesivă a preţurilor. În acest moment, ne uităm că pe parcursul anului trecut în România consumul de gaze naturale a scăzut cu 16%”, a spus recent Popescu, în cadrul unei conferințe de profil.
Per total, consumul de gaze la nivelul întregii UE a scăzut cu 19% în 2022, parte din cauza prețurilor mari la gaze care au generat economii la populație și firme și parte pentru că totalul gazelor disponibile a fost mai mic, odată ce gazul rusesc aproape că a încetat să mai curgă către UE. Dar Comisia Europeană a și dispus unele măsuri pentru reducerea voluntară, la nivelul țărilor membre a consumului de gaze, măsuri care au dat roade. Acum, CE vrea să extindă pentru încă un an aceste măsuri. Luni, Comisia a propus luni prelungirea cu un an, până în martie 2024, a reducerii voluntare a cererii de gaze cu 15%, pe care statele membre o aplică de vara trecută ca măsură de urgenţă în contextul crizei energetice, informează agenţia EFE, citat de Agerpres.