sursa foto: Comisia Europeană
Înalta Curte de Casație și Justiție critică, în cadrul unui document adoptat de Adunarea Generală a Judecătorilor, propunerea Băncii Mondiale de a majora vârsta de pensionare a magistraților, propunere dezvăluită în exclusivitate de Economedia. ÎCCJ spune că această propunere va descuraja ocuparea funcțiilor de magistrat de către personal înalt calificat și se va agrava ritmul ieșirilor din sistem prin pensionare.
Instituția a discutat, într-o ședință din data de 31 octombrie, concluziile raportului Băncii Mondiale privind o eventuală schimbare a modalității de calcul a pensiilor de serviciu ale judecătorilor, în contextul atingerii obiectivelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C8 Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Jalonul 215, astfel cum rezultă conținutul acestora publicat de către Economedia.
ÎCCJ susține că necesitatea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în PNRR, în sensul promovării unei reforme în privința pensiilor de serviciu, era cunoscută încă de la momentul depunerii la Parlamentul României a proiectelor de acte normative privind „legile justiției”. „Aceste legi, au fost adoptate, cu o largă majoritate, Parlamentul României reconfirmând actualele reguli aplicabile sistemului de pensii ocupaționale în cadrul sistemului judiciar, cu minore amendate privind sfera persoanelor beneficiare”, afirmă instituția.
În plus, ÎCCJ arată că repunerea în discuție, periodic, la intervale scurte de timp, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor „afectează în mod direct cariera magistratului, agravează situația resurselor umane prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice acestei funcții cu un efect final negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului”.
Adunarea Generală a Judecătorilor de la Înalta Curte afirmă că „ o modificare intempestivă a vârstei de pensionare, care ar afecta inclusiv statutul juridic al judecătorilor în funcție, ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei judecătorilor cât și asupra organizării instanțelor”.
Instituția mai arată că avansarea, în spațiul public, a unui alt prag al vârstei de pensionare a judecătorilor „este de natură să producă un dublu efect negativ asupra situației resurselor umane disponibile în cadrul sistemului judiciar, prin creșterea nesiguranței cu privire la stabilitatea carierei descurajându-se, pe de o parte, ocuparea acestor funcții cu personal cu un nivel înalt al cunoștințelor juridice și agravându-se, pe de altă parte, ritmul ieșirilor din sistem prin pensionare”.
„Or, prin pierderea judecătorilor cu experiență, care sunt astfel descurajați să rămână în funcție în situația în care îndeplinesc actualele condiții de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selecție pentru viitorii judecători, este cert că se vor produce efecte negative profunde asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului. Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, astfel cum s-a vehiculat în spațiul public, o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de creștere graduală a vârstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelată cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă”, arată ÎCCJ.
În acest context, Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție a solicitat celorlalte puteri ale statului ca „orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia.”
Citește aici Hotărârea Adunării generale a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție – HOT ICCJ-AG
Anterior, G4Media a scris că judecătoarele Gabriela Baltag și Evelina Oprina, membre ale Consiliului Superior al Magistraturii, i-au solicitat președintelui CSM, Marian Budă, detalii despre discuțiile avute cu Ministerul Muncii pe tema reducerii pensiilor speciale. În textul solicitării se arată că ”la nivelul CSM a existat o întreagă corespondenţă cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Justiţiei, fiind transmisă inclusiv o circulară către curţile de apel prin care se solicită informaţii în legătură cu jalonul 215 din PNRR privind numărul judecătorilor pensionabili la finele anilor 2019, 2020, 2021 în vederea intrării în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale/pensiile de serviciu”. Cele două judecătoare susțin că nu cunoştinţă despre demersurile care se derulează la nivelul instituţiei pe această temă și solicită clarificări.
Ulterior, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat dosarele de pensionare depuse de 63 de judecători, potrivit agendei publice. Este un număr fără precedent de pensionări într-o singură zi și a venit la o săptămână după ce CSM a avertizat că foarte mulţi magistrați s-ar putea pensiona acum pentru a evita o eventuală reformă a pensiilor speciale.
Context. Reamintim că Banca Mondială, consultant în cadrul reformei pensiilor speciale, jalon asumat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), a recomandat ca vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România să crească treptat de la 60 la 65 de ani, după cum a scris Economedia în exclusivitate AICI.
Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, mai arată instituția internațională.