Foto: Pexels.com
România a respectat, cel puțin formal, majoritatea cerințelor din regulamentele UE privind elaborarea planurilor naționale și a contribuit la evaluările regionale ale riscurilor energetice, notează raportul securității energetice, întocmit de DiXi Group, împreună cu parteneri internaționali și cu sprijinul Black Sea Trust și al Uniunii Europene.
Ca urmare a agresiunii rusești împotriva Ucrainei și a efectelor economice ale acesteia asupra întregii Europe, securitatea energetică a devenit o prioritate atât pentru membrii UE, cât și pentru părțile contractante ale Comunității Energiei. În consecință, necesitatea unui ciclu de politici adecvat, care să includă evaluarea, planificarea, punerea în aplicare și monitorizarea aspectelor legate de securitatea energetică, a crescut semnificativ, se arată în preambulul raportului.
Studiul arată că,în domeniul energiei electrice, România a pregătit evaluări ale adecvării resurselor (în 2018, cu o actualizare nepublicată încă până în noiembrie 2022) și a fost implicată în pregătirea scenariilor regionale de criză în domeniul energiei electrice.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cu toate acestea, Comisia Europeană a notat că planul de pregătire pentru riscuri prezentat de România ca este doar parțial conform cu cerințele regulamentelor UE. Principalele deficiențe constau în lipsa legăturilor între scenariile naționale și regionale și în luarea în considerare incompletă a anumitor riscuri (de exemplu, cibernetice, climatice) în scenariile propuse și a remarcat absența măsurilor preventive respective. Prin urmare, există puțină încredere că planul este mai mult decât un document pregătit pentru o conformitate formală cu cerințele regulamentului UE.
De asemenea, pe site-ul web al Transelectrica nu există informații privind disponibilitatea evaluărilor de adecvare pe termen scurt. Acest lucru, notează raportul, este deosebit de îngrijorător, deoarece România trebuie să accelereze închiderea centralelor electrice pe cărbune (ineficiente și poluante), să finalizeze investițiile ambițioase în producția de energie de către companiile de stat și să construiască un mediu de afaceri adecvat pentru investițiile din sectorul privat (nu există nicio investiție nouă de mărimea unei utilități în producția de energie electrică din 2016, în principal din motive de reglementare și de acces la rețea).
În ceea ce privește gazele naturale, România a pregătit un plan de acțiune preventivă care include informații atât despre evaluarea națională a riscurilor, cât și despre evaluările comune ale riscurilor în cele două grupuri regionale la care România participă (Ucraina și Trans-Balcanii).
Documentul conține și unele recomandări:
-Ministerul Energiei trebuie să răspundă preocupărilor exprimate de Comisia Europeană cu privire la planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, în special în partea referitoare la evaluarea națională a riscurilor.
– Într-un context mai larg, guvernul trebuie să găsească echilibrul politic corect între protecția consumatorilor și stimulentele pentru noua producție de gaze și electricitate, astfel încât să nu afecteze securitatea energetică a țării pe termen lung.
În ceea ce privește gazele naturale, România a pregătit și a transmis Comisiei un plan de acțiune preventivă și un plan de urgență pentru gaze naturale, care par relevante și complete. Nu există informații cu privire la frecvența cu care planul românesc ar urma să fie actualizat și nu există comentarii din partea Comisiei cu privire la cele două planuri.
Planul de acțiune preventivă include informații privind standardele de furnizare a gazelor, iar planul de urgență are o definiție a consumatorilor care nu sunt protejați împotriva deconectărilor.
Cea mai mare companie de depozitare a gazelor (Depogaz, care controlează 90% din capacitatea totală de depozitare din România) a fost înființată ca o companie separată din punct de vedere juridic, dar rămâne o filială a unuia dintre cei doi mari producători de gaze, Romgaz.
Recomandări:
– Ministerul Energiei trebuie să abordeze preocupările exprimate de Comisia Europeană cu privire la planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice și să elaboreze proceduri de pregătire a planurilor de evaluare ex-post;
– Ministerul Energiei și Parlamentul trebuie să introducă și să pună în aplicare prevederi legislative privind certificarea operatorilor independenți de sisteme de stocare a gazelor naturale;
-Ministerul Energiei trebuie să ia în considerare încheierea de acorduri de solidaritate pentru gaze cu țările vecine, mai ales că România este singurul membru UE care este și producător de gaze în regiune.
Documentul mai observă că, în general, România nu are o practică de urmărire a implementării strategiilor, planurilor sau programelor, pentru a colecta feedback și a ajusta politicile pentru a se asigura că obiectivele finale sunt atinse. Aceasta este o problemă omniprezentă în întreaga administrație, dincolo de sectorul energetic.
În ceea ce privește energia electrică, provocarea majoră constă în faptul că România elimină treptat capacități masive (din motive de ineficiență și de mediu), care nu sunt înlocuite până în prezent cu noi investiții. Acest lucru îmbunătățește în mod artificial statisticile privind interconectivitatea (capacitatea de interconectare fiind calculată ca pondere din capacitatea instalată a țării). În realitate, pentru atinge un nivel rezonabil de securitate energetică, România trebuie să depășească semnificativ obiectivul de interconectivitate pentru a permite importurilor să compenseze decalajul tot mai mare al producției interne – dacă nu este capabilă să accelereze investițiile în producția internă.