ING Bank România: BNR nu va schimba rata dobânzii/ Previziunile de creștere economică au fost reduse, iar analiștii ING estimează că deficitul bugetar va fi de 5,5% din PIB

bani, lei, finante, financiar, deficit bugetar Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Banca Națională a României (BNR) va anunța pe 5 octombrie cea mai recentă decizie privind rata dobânzii de politică monetară. Ne așteptăm ca rata cheie să fie menținută la 7,00%, notează analiștii ING Bank România, Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România, și Ștefan Posea. Cele mai recente date privind inflația, împreună cu noile perspective privind prețurile petrolului, continuă să sugereze că procesul de dezinflație nu este un dat, mai arată analiza ING.

O estimare similară au și analiștii Erste Group. Ei cred că banca centrală va menține dobânda cheie la 7% și va face acest lucru cel puțin până în mai 2024.

„Ne așteptăm ca BNR să mențină neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 7,00% în cadrul ședinței Consiliului de administrație din 5 octombrie, în conformitate cu consensul general. Comunicatul de presă ar trebui să fie neutru. Este probabil să fie evidențiate incertitudinile fiscale”, arată analiștii Erste Group.

Analize Economedia

Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu

Conform acestora, presupunând că nu există nicio abatere semnificativă de la cele mai recente perspective de inflație ale BNR, rata cheie va rămâne neschimbată până la ședința din mai 2024, având în vedere piața forței de muncă restrânsă și creșterea puternică a salariilor reale așteptate în următorii doi ani.

Dinamica salariilor este determinată de indexarea salariilor din sectorul privat cu inflația trecută la începutul anului 2023 și de creșterile salariale așteptate ale salariului minim și ale salariilor din sectorul public în 2024. BNR vede inflația de bază la 7,0% până la sfârșitul T2 din 2024, ceea ce, dacă se confirmă, ar putea amâna prima reducere a ratei până în al treilea trimestru din 2024, cel mai probabil la ședința din august, deoarece este probabil ca salariile reale să continue să înregistreze rate de creștere robuste.

Pe de altă parte, spun cei de la ING, În plus, există încă puțină vizibilitate asupra impactului ultimului pachet fiscal destinat să limiteze deficitul bugetar, precum și asupra poziției ciclice a economiei. În ceea ce privește aceasta din urmă, o încetinire este mai clar vizibilă.

Creșterea a fost mai slabă decât așteptările în trimestrul al doilea, ceea ce a dus la o rată medie de creștere de 1,7% în prima jumătate a anului 2023, în scădere de la 5,7% în aceeași perioadă din 2022. Ne-am redus previziunile de creștere la 1,5% pentru 2023 și la 2,8% pentru 2024, mai spun analiștii ING Bank România.

În ceea ce privește chestiunea mai largă a deficitului bugetar, pe baza celor mai recente date, ING estimează în continuare că, în 2023, deficitul bugetar va fi de aproximativ 5,5% din PIB; acesta ar trebui să scadă spre zona de 4,0% în 2024 și, posibil, mai aproape de 3,0% din PIB în 2025. Cu toate acestea, acest lucru depinde în mare măsură de cifrele de creștere a PIB-ului încă relativ puternice; chiar și estimarea creștere de 2,8% pentru 2024 implică o creștere robustă de 0,8%-0,9% în fiecare trimestru. În măsura în care noile obiective de deficit vor fi convenite cu Comisia Europeană, iar cei de la ING cred că  că vor fi, nu ar trebui să zdruncine prea mult încrederea pieței și/sau fluxul de fonduri UE, se mai arată în analiză.

 

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Daca nu le spune nimeni romanilor clar si raspicat de unde e acest Deficit … Spune-le, frate, sa faca pe drq/4 sa cumpere Produs Romanesc(dar nu ‘Gusturi romanesti’! scump si rusinos; unii abuzeaza de niste simboluri antice iar altii nu vad dincolo de ele: gustul Mediocru!).

    Intrebarea e: ce mai Produce Romania ?!?!? ‘Costul de oportunitate’ s-a finalizat cu Protectionism de rang maxim la nivel European.

    Noaptea mintii dar prostia se plateste. Ar trebui sa rasune mai des acest aspect.

  2. Minunat tovarasi cu prognoza asta!
    Măsurile fiscale de ajustare anunțate de guvern sunt pur și simplu antieconomice și scot România de pe harta economiilor liberale de piață.
    România e singura țară din UE care ia măsuri de o asemenea absurditate economică.
    Intervenția în această formă a statului în economie lovește însăși temelia oricărei rațiuni economice.
     😁
    Pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
    -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
    -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
    -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
    -Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
    – Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
    România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.😶

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.