INTERVIU VIDEO Gallina Vincelette, Banca Mondială: Scepticismul față de vaccin din România amenință redresarea economică / Economia României va crește cu aproximativ 7% în 2021

Gallina Vincelette Banca Mondiala

Banca Mondială estimează că economia României va crește cu 7% în acest an, iar economia se va recupera pe deplin după numai un an de pandemie, însă există o serie de riscuri care amenință această prognoză, precum o absorbție insuficientă a fondurilor europene, creșterea inflației și, mai ales, scepticismul față de vaccin, a declarat, într-un interviu pentru Economedia, Gallina A. Vincelette, director pentru țările Uniunii Europene în cadrul Băncii Mondiale.

Cele mai importante declarații:

  • Pandemia a declanșat în Europa cea mai puternică recesiune de la al Doilea Război Mondial.
  • Pandemia a fost resimțită în România pe multe fronturi, inclusiv investiții, productivitate și chiar și creșterea potențială poate fi afectată.
  • În timp ce economia s-a contractat cu aproape 4% anul trecut, sectoare precum sectorul IT au prosperat în timpul pandemiei.
  • Estimarea noastră este că 800.000 de persoane au intrat în categoria persoanelor cu risc de sărăcie.
  • La un an de la începutul crizei, 7% dintre familii au declarat că au redus consumul de alimente pentru a face față crizei.
  • Firmele românești au devenit mai pesimiste în vremea pandemiei decât înainte. În timp ce în anii precedenți se așteptau ca vânzările să crească în medie cu 7 sau 8% în viitor, între cele două valuri ale pandemiei percepțiile lor de creștere erau de cel mult 2%.
  • 90% dintre firmele românești folosesc astăzi tehnologia digitală. În mod impresionant, peste 50% și-au majorat utilizarea tehnologiei digitale în timpul pandemiei.
  • Prognoza noastră în acest an pentru România este că țara va ajunge la o rată de creștere de aproximativ 7% în 2021.
  • România este una dintre puținele țări din Europa unde economia se va recupera pe deplin după numai un an de pandemie.
  • Există o mare oportunitate pentru țară de a-și utiliza într-adevăr creșterea potențială de 4,5%, chiar să o depășească, în cazul în care utilizarea unor sume importante de fonduri europene se va face într-un mod bun.
  • Alt lucru care poate amenința redresarea este creșterea inflației.
  • Al treilea și probabil cel mai important factor care ar putea amenința recuperarea este scepticismul față de vaccin. România are una din cele mai mici rate ale vaccinărilor din Europa și vedem că aproape 50% din populația românească este sceptică în privința vaccinării. Acest lucru poate amenința cu adevărat redresarea economică.
  • Pentru a avea o recuperare reușită, țara va trebui să rezolve problema deficitului fiscal. O mare parte a acestui deficit are o componentă structurală. Iar această componentă structurală se leagă de reformele care pot fi întreprinse pentru a aborda aceste presiuni structurale. Și unele dintre aceste reforme se referă foarte mult la partea pensiilor, salariile publice, îmbunătățirea eficienței administrației fiscale, închiderea lacunelor fiscale.

Vezi integral VIDEO cu Gallina A. Vincelette, director pentru țările Uniunii Europene în cadrul Băncii Mondiale:




Montaj: Ovidiu Micsik / Inquam Photos

Rep.: Ultimul an și jumătate a fost dificil pentru guverne și companii. Aș dori să vă întreb care este impactul economic al pandemiei în Uniunea Europeană și, mai exact, în România.

Gallina A. Vincelette: Suntem de aproape doi ani în pandemia Covid-19 și acesta este al patrulea val. Ceea ce este foarte important este să înțelegem ce s-a întâmplat în acești doi ani și să învățăm din această experiență. Exact asta am făcut în raportul nostru „Regular Economic Report”, care de această dată este intitulat „Creștere incluzivă la o răscruce de drumuri” (Inclusive Growth at a Crossroads). Am făcut un bilanț al ultimelor evoluții și oferim perspectiva pe termen scurt pentru țările din Uniunea Europeană.

Și ceea ce am observat este că pandemia a declanșat în Europa cea mai puternică recesiune de la al Doilea Război Mondial. Economia Uniunii Europene s-a contractat cu peste 6% în 2020, de fapt cu 6,1% anul trecut. Și partea cea mai importantă este că impactul său anul trecut a fost nu numai foarte profund, ci a fost, de asemenea, și neuniform, atât între țări, cât și în interiorul țărilor. Este probabil ca acest impact să inverseze câțiva ani de progres foarte bun al convergenței veniturilor. Estimările noastre arată că, probabil, undeva la 3 până la 5 milioane de oameni în UE sunt astăzi în risc de sărăcie și acesta este tocmai un efect direct al veniturilor mai reduse.

România nu este o excepție în acest context și pandemia a fost resimțită în România pe multe fronturi, inclusiv investiții, productivitate și chiar și creșterea potențială poate fi afectată. Economia românească s-a contractat cu 3,9% în 2020, ceea ce este, comparativ cu 6,1% în general pentru Uniunea Europeană, mai puțin sever. Dar ceea ce vedem este că economia românească, din punct de vedere structural, este destul de diferită de cea a unor țările dintre cele mai afectate în pandemie, datorită dependenței sale mai mici de comerț și turism. Deci, acest lucru a salvat, într-un fel, economia de la o contracție bruscă. De asemenea, recesiunea mai mică pe care am văzut-o anul trecut poate fi atribuită și efortului guvernului de a menține deschise unele sectoare economice, în special în al doilea val al pandemiei.

Ceea ce este interesant în România este că, în timp ce economia s-a contractat cu aproape 4% anul trecut, sectoare precum sectorul IT au prosperat în timpul pandemiei. Sectorul informației și comunicațiilor, analizând statisticile, vedem că s-a extins cu 10% în termeni reali. Acesta este sectorul economic cu cea mai mare creștere.

Din păcate, nu există doar vești bune când ai recesiuni și când ai pandemii și șocuri mari în activitatea economică. Ceea ce este foarte important de înțeles aici este impactul șocului asupra factorilor de producție. Ceea ce vreau să spun prin asta este să înțeleg care sunt efectele asupra unor sectoare precum educația, care are legătură cu capitalul uman și potențialul. Este ceva la care ne uităm foarte mult și ne preocupă în România, dar și în Europa și restul lumii.

În România, în special, vedem că în ultimul an școlar, copiii români de vârstă școlară au pierdut 110 zile din anul școlar. Este vorba practic de jumătate de an școlar la care nu au participat. (Rectificare: Pe baza datelor PISA 2018 și a ipotezelor privind eficiența învățării diferențiate, considerăm că decalajul mare privind competențele de citire/lectură, de 3 ani de școlarizare între chintilele cele mai sărace și cele mai bogate va crește în continuare cu o jumătate de an din cauza celor aproximativ 110 zile în care școlile au fost închise timpul pandemiei (până în septembrie 2021)).

Astăzi România își redeschide pe deplin școlile și este dornică să-și susțină copiii să recupereze învățarea, să recâștige contactul cu colegii, abilitățile socio-economice, să-și reducă anxietatea, să-și sporească abilitățile digitale. Dar ceea ce este important este ca această redeschidere să fie făcută în siguranță. Așadar, vrem să vedem spații de învățare mai sigure și să le creem pe cele cu un procent ridicat de profesori, de personal, de studenți vaccinați împotriva Covid-19. Și credem cu tărie că sectorul educației are nevoie de multă atenție din această perspectivă, din partea tuturor părților interesate – guvernul, sectorul privat, partenerii internaționali precum Banca Mondială – pentru a sprijini această redresare, pentru ca în cele din urmă costul suportat de capitalul uman să nu fie mare și țara să poată să-și revină cu succes.

România avea deja, dinainte de pandemie, una dintre cele mai mari ponderi de persoane cu risc de sărăcie. Banca Mondială a menționat într-unul dintre rapoartele sale de la începutul acestui an că numărul persoanelor cu risc de sărăcie a crescut la începutul pandemiei. Care credeți că sunt cauzele acestei situații și ce se întâmplă acum?

Dacă ne uităm în ansamblu, abordarea inegalităților sociale și a sărăciei reprezintă un punct foarte important al activității noastre în România, dar și la nivel global. Din păcate, am văzut în întreaga lume, inclusiv în România, că problemele de pe piața muncii declanșate de pandemie s-au tradus de fapt în scăderea veniturilor gospodăriilor. Iar aceasta este cauza principală a creșterii sărăciei, în special pentru gospodăriile aflate deja în pragul sărăciei, ceea ce ar însemna imediat că mai multe persoane sunt expuse riscului sărăciei. Estimarea noastră este că 800.000 de persoane au intrat în această categorie a persoanelor cu risc de sărăcie. Deci pandemia este o sursă a acestei creșteri a numărului de persoane cu risc de sărăcie.

A doua cauză este anul agricol slab din 2020, care de asemenea a contribuit la o reducere a veniturilor.

De asemenea, rămânem vigilenți cu privire la securitatea alimentară. Creșterea prețurilor la alimente a afectat în special oamenii aflați în pragul sărăciei, deoarece părți importante din veniturile lor merg către consumul de alimente. Creșterea prețurilor la alimente este un lucru pe care trebuie să-l urmărim cu adevărat. De exemplu, vedem, la un an de la începutul crizei, că 7% dintre familii au declarat că au redus consumul de alimente pentru a face față crizei. Și acest lucru este exacerbat din nou de criza alimentară în creștere.

La începutul crizei, am văzut că aproximativ o treime din gospodării au raportat o scădere substanțială a veniturilor. Acesta este ceea ce, după cum am mai menționat, scade veniturile și îi aduce pe oameni în zona riscului de sărăcie.

Vestea bună este că, un an mai târziu, ultimele noastre estimări arată, de fapt, că 15% dintre persoane au raportat venituri în scădere, ceea ce reprezintă o reducere mai blândă a veniturilor decât cea de acum un an – de la 31 la 15. Deci, această recuperare pe care o vedem în acest an ajută la restabilirea unei părți din aceste venituri pierdute și sperăm că va sprijini din nou creșterea veniturilor și creșterea economică în general pentru România.

Pentru că ați menționat mai devreme piața muncii, România a avut o situație specială în ultimul an și jumătate, deoarece mulți cetățeni români s-au întors în țară. A afectat acest lucru într-un anumit fel piața muncii și, poate, rata sărăciei?

Aceasta este o întrebare care trebuie privită din mai multe perspective.

Din perspectiva cererii, atunci când ai o contracție a economiei, în special în unele sectoare, cererea de forță de muncă va fi în scădere. Ulterior, vei vedea că ai o scădere a veniturilor pentru acele categorii de forță de muncă. Vedem că la începutul pandemiei – măsurătorile noastre au fost făcute în jurul lunii februarie anul trecut – aproximativ 18% dintre români nu au putut să-și desfășoare activitatea din cauza măsurilor pandemice, deoarece au fost afectați cumva de închiderea sectoarelor sau de măsurile de izolare instaurate. Iar încă 17% au raportat reduceri ale timpului de lucru. Deci, acest lucru are impact asupra veniturilor în sine, precum și asupra pieței forței de muncă.

Dar, pe măsură ce au apărut valurile ulterioare ale pandemiei, iar măsurile au fost relaxate, rapoartele statistice arată acum că mai puțini lucrători declară că nu au putut să-și desfășoare activitatea – 6%, comparativ cu 18% în urmă cu un an –, iar alți 6% spun, de asemenea, că au raportat reduceri ale timpului de lucru, comparativ cu 17%.

Așadar, este dificil de distins dacă aceste fluctuații de pe piața forței de muncă sunt cauzate de afluxul de români care s-au întors pe piața forței de muncă din România sau sunt pur și simplu atribuite măsurilor de izolare.

Dar vedem presiuni pe piața forței de muncă și este o combinație de mulți factori, inclusiv și probabil în primul rând datorat măsurilor de izolare.

Ceea ce este interesant din nou este că, deși unele sectoare au o cerere mai mică de forță de muncă, altele au o cerere destul de mare de forță de muncă. Am vorbit despre sectorul IT care de fapt crește destul de rapid. Deci, în funcție de abilitățile românilor care se întorc în țară, aceasta poate fi, de asemenea, o supapă prin care această cerere suplimentară de forță de muncă în anumite sectoare – în cazul în care abilitățile lor se potrivesc – a fost satisfăcută.

Aș vrea să discutăm acum despre mediul de afaceri din România. Credeți că companiile din România au fost reziliente în timpul pandemiei. Politicile publice au ajutat această reziliență?

Am început cu imaginea mai largă a contracției economiei, am văzut cum afectează nivelul veniturilor la nivelul gospodăriilor, am vorbit și despre piața muncii.

O parte integrantă a acestui lucru este și comportamentul firmelor, modul în care firmele s-au adaptat la acest șoc pandemic foarte sever.

Firmele din România, precum și cele din întreaga Uniune Europeană, dar și la nivel global, au fost afectate de pandemie. Este inevitabil. Agenții economici sunt o parte a activității economice generale, sunt factorii motori ai acestei activități.

Ceea ce vedem din nou în prima parte a pandemiei, primele două valuri, este o scădere foarte drastică a vânzărilor. Vânzările au scăzut cu aproximativ o treime între mai și iulie 2020, față de nivelurile lor cu doar un an înainte. În septembrie, pe măsură ce activitățile economice s-au reluat, vânzările s-au redresat oarecum, dar nu complet. Între septembrie și octombrie, în toamna anului trecut, vedem că vânzările erau încă cu peste 20% mai mici decât anul anterior, în aceeași perioadă.

O parte din aceasta – și veți vedea acest lucru în raportul nostru – este datorită sprijinului oferit de autorități pentru a se asigura că firmele viabile rămân în viață, că șocul nu afectează gospodăriile vulnerabile în moduri adverse. Așadar, sprijinul public a jucat un rol și a fost foarte important și, în viitor, va continua să joace un rol. Dar ceea ce este esențial în acordarea de sprijin public este direcționarea și asigurarea faptului că sprijinul public ajunge fie la gospodăriile sale cele mai vulnerabile, fie la firmele care au suferit cel mai mult în această criză.

Și ceea ce vedem acum în raport este că firmele mai mici și mai tinere au fost cele mai afectate în această pandemie.

Realizăm diferite sondaje printre firme pentru a afla percepțiile lor, performanța lor. Și un aspect interesant pe care l-am analizat este percepția firmelor asupra viitorului, asupra incertitudinii. Ceea ce am văzut în timpul pandemiei este o incertitudine cu o magnitudine fără precedent. Așadar, firmele nu știu ce le rezervă viitorul.

Firmele românești, de exemplu, au devenit mai pesimiste în vremea pandemiei decât înainte. Și, în timp ce în anii precedenți se așteptau ca vânzările să crească în medie cu 7 sau 8% în viitor, aceste percepții au fost într-adevăr reduse. Iar percepțiile lor de creștere erau de cel mult 2% între cele două valuri ale pandemiei. Deci, acest lucru oferă o privire asupra percepției și încrederii pe care le au cu privire la recuperare în anii următori.

Există și o parte bună și asta este adoptarea digitalului. Dacă această criză a arătat ceva, aceasta este adaptabilitatea firmelor la noile condiții. Iar adoptarea digitalului a fost unul dintre cele mai remarcabile instrumente pe care firmele le-au folosit pentru a se adapta la această nouă realitate. Deci, pandemia a crescut semnificativ adoptarea sau extinderea tehnologiilor digitale. Vedem că 90% dintre firmele românești folosesc astăzi tehnologia digitală. În mod impresionant, peste 50% și-au majorat utilizarea tehnologiei digitale în timpul pandemiei. Deci, aceasta este o adevărată parte bună și arată doar cât de adaptabile și cât de flexibile sunt firmele pentru a inova și a se adapta la condiții foarte dificile.

Dacă facem legătura și cu argumentul inițial pe care l-am subliniat legat de productivitate – și cât de importantă este perioada de recuperare pentru a mă asigura că factorii de producție, capitalul uman, tehnologia, capitalul fizic sunt utilizați în moduri care pot crește productivitatea, astfel încât potențialul de creștere să fie mai mare –, ceea ce este important este că adoptarea digitalului nu rămâne la nivelul actual, ci devine norma. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că odată ce ai adoptat foarte rapid această tehnologie digitală, vei vrea să te asiguri că aceasta este completată de investiții în soluții digitale, că există un bun management al lanțului de aprovizionare, astfel încât să poți multiplica adoptarea acestei tehnologii, astfel încât să speri la o creștere a productivității, a creșterii potențiale și a dimensiunii economiei în ansamblu. Există speranță în acest sens, este o parte bună a acestei crize.

Credeți că adoptarea soluțiilor digitale a ajutat companiile să se mențină pe linia de plutire, să supraviețuiască în timpul acestei pandemii?

În anumite privințe, acesta a fost un factor important de supraviețuire, deoarece reprezintă adaptare. Odată ce nu ai interacțiuni față în față în magazine și livrări, în birouri, tehnologia digitală a reprezentat o breșă. Și cred că este o oportunitate pentru România. O altă lucrare foarte interesantă pe care Banca Mondială a realizat-o pentru a aborda Dilema digitală a Europei este un raport emblematic intitulat „Europa 4.0”. Și acolo ne uităm cu adevărat la tehnologie și care sunt oportunitățile pe care le oferă tehnologia în ceea ce privește competitivitatea, competitivitatea globală, dar și incluziunea, precum și coeziunea geografică. Și vedem că România, în special, are un mare potențial de a profita de crearea de noi tehnologii tranzacționale. Tehnologiile tranzacționale sunt aceste platforme care reunesc și potrivesc furnizorii și consumatorii și facilitează practic legătura dintre cumpărători și vânzători într-un mod digital.

Așadar, pentru a ne întoarce la întrebarea dvs., da, tehnologia digitală – mai ales în cazul în care companiile au adoptat acest tip de tehnologii tranzacționale – a avut un impact puternic în a menține companiile pe linia de plutire, deoarece acesta este un loc complet nou prin care își pot realiza vânzările.

Voi adăuga că aceste tehnologii tranzacționale pot fi exploatate în două moduri în cazul României. Unul este întărirea incluziunii pe piață. Și al doilea este de a depăși disparitățile geografice. Deoarece nu există distanță când ești pe o platformă dintre cumpărători și vânzători, acesta poate fi un instrument cu adevărat puternic tocmai pentru a spori incluziunea pe piață, în special a firmelor mici, a firmelor tinere, dar și pentru a încuraja convergența României în regiunile care încearcă să vină din urmă.

Din nou, oportunitățile sunt grozave și vedem că astăzi aproximativ 30-31% din populația României are abilități digitale de bază și mai mult decât de bază. Dar dacă putem stimula, dacă putem sprijini dezvoltarea acestor abilități, cu investiții, în completare cu tehnologia, atunci chiar ai un amestec foarte important care nu numai că stimulează capitalul uman, împreună cu investițiile tehnologice, ci reprezintă într-adevăr ingredientele durabilității și ale rezilienței și creșterea tot mai mare și mai bună.

Vedem, de asemenea, că, în timpul pandemiei, multe companii au trebuit să recurgă la soluții inovatoare, pentru a se menține pe linia de plutire. Cum credeți că a afectat pandemia sectorul inovator, în special în ceea ce privește companiile?

European Innovation Scoreboard tocmai și-a publicat clasamentul, primul în era post-Covid, și plasează România ca un inovator emergent. Și cred că este o reflectare corectă a locului în care se află România în ceea ce privește inovația. Există destul de mult potențial neexploatat și mult spațiu pentru recuperare. Și odată ce ai acest potențial – mai ales dacă vei construi abilități digitale, dacă ai investi în cercetare și dezvoltare și tehnologie – poți profita de avantajele inovației. Am fost destul de implicați în analiza nivelului de inovație al firmelor din România. Și analiza noastră a relevat că inițiativele naționale și regionale de inovare sunt constrânse nu numai de subinvestiții, ci și de capacitatea de a decide, de a implementa, de a evalua eficacitatea programelor care există deja. Deci, dacă putem să facem din aceasta o oportunitate de a consolida capacitatea instituțiilor în jurul cercetării și dezvoltării, inovației, potențialul de recuperare este absolut extraordinar. Pentru o creștere inteligentă, este critic să dezvolți capacitatea națională și regională de inovare și să susții antreprenoriatul în România.

Deci, din nou, potențialul există, iar cu un efort concertat de a face investiții inteligente, cred că poate fi o formulă foarte bună pentru a sprijini soluții inovatoare, produse inovatoare, servicii inovatoare.

Aș vrea să trec acum la prognoza economică a Băncii Mondiale pentru România. În iunie ați ridicat prognoza de creștere la 6% anul acesta. S-a schimbat această cifră și care este prognoza pentru 2021-2023?

Prognoza noastră în acest an pentru România este că țara va ajunge la o rată de creștere de aproximativ 7% în 2021. Asta înseamnă că România este una dintre puținele țări din Europa unde economia se va recupera pe deplin după numai un an de pandemie. Deci, ați avut o contracție de aproximativ 4%, acum o creștere, revenind la nivelurile de creștere pre-pandemice încă din acest an. Este un lucru pozitiv.

Reveniți după o contracție foarte abruptă, deci există un efect de bază; de aceea creșterea este ridicată și vorbim despre 7%. În cazul în care condițiile actuale vor prevala și riscurile nu se vor materializa, ci, dimpotrivă, acestea se transformă într-o oportunitate, ne așteptăm ca în 2022-2023 economia să ajungă în zona potențialului. Și creșterea potențială pentru România este de aproximativ 4-4,5%.

Aici există o mare oportunitate pentru țară de a-și utiliza într-adevăr creșterea potențială de 4,5%, chiar să o depășească, în cazul în care utilizarea unor sume importante de fonduri europene se va face într-un mod bun. Efortul de reziliență și recuperare din Uniunea Europeană dedică finanțare fiecăruia dintre statele membre, iar România este un astfel de beneficiar, cu o cantitate semnificativă de resurse și unele dintre aceste resurse vin chiar și cu un element de subvenție. Este o oportunitate minunată pentru oricare dintre statele membre de a utiliza aceste resurse pentru a sprijini creșterea, pentru a sprijini redresarea. Așadar, este foarte important cum se face acest lucru, astfel încât randamentul acestei finanțări să sprijine creșterea. Și acesta este unul dintre riscuri sau o oportunitate – dacă riscul este atenuat, apoi depășit – pe care o vedem pentru a sprijini economia și perspectivele de creștere. Așadar, absorbția sporită, utilizarea sporită, capacitatea sporită de abordare a unora dintre provocările structurale din instituții vor fi absolut importante.

Alt lucru de urmărit care poate amenința redresarea este creșterea inflației. Acum vedem că inflația crește. În iulie 2021, inflația din România a fost de 5%, determinată de recuperarea puternică și rapidă a cererii interne. Așadar, va trebui să fim atenți la acest lucru și să ne asigurăm că presiunea în special asupra grupurilor vulnerabile nu este exacerbată. Deci acesta este al doilea factor pe care îl urmărim cu adevărat și sprijinim autoritățile cu politici economice adecvate.

Al treilea și probabil cel mai important factor care ar putea amenința recuperarea este scepticismul față de vaccin. România nu are rate de vaccinare foarte impresionante. Are una din cele mai mici rate ale vaccinărilor din Europa și vedem că aproape 50% din populația românească este sceptică în privința vaccinării. Acest lucru poate amenința cu adevărat redresarea economică.

Deci, dacă am un singur mesaj, este vorba despre riscul scepticismului față de vaccinare, care poate amenința calea către recuperare.

Sunt deficitul dublu și lipsa reformelor potențiale riscuri pentru creșterea României?

Pentru a avea o recuperare reușită, țara va trebui să rezolve problema deficitului fiscal. Anul trecut deficitul fiscal a fost de 10% din PIB și datoria publică a crescut – ceea ce nu este neobișnuit, având în vedere anul crizei globale. Dar acum, mergând înainte, este foarte important ca finanțele publice să fie readuse la un nivel sustenabil, în care deficitul fiscal să revină la nivelurile normale de aproximativ 3% din PIB. Asta ar putea însemna că consolidarea și ajustarea finanțelor publice sunt absolut necesare.

Când ne uităm la deficitul fiscal din România, există posibilități de consolidare, deoarece o mare parte a acestui deficit de 9% de anul trecut – și anul acesta va continua să fie la un nivel ridicat – are o componentă structurală. Există o parte ciclică importantă, care reprezintă răspunsul la pandemie, dar există o componentă structurală mare. Iar această componentă structurală se leagă de reformele care pot fi întreprinse pentru a aborda aceste presiuni structurale. Și unele dintre aceste reforme se referă foarte mult la partea pensiilor, salariile publice, îmbunătățirea eficienței administrației fiscale, închiderea lacunelor fiscale. Există o agendă largă pe partea finanțelor publice care poate sprijini o creștere inteligentă, echitabilă și, prin urmare, consolidarea. Și ne-ar plăcea să fim parteneri ai autorităților în găsirea acelor măsuri adecvate care pot pune din nou datoria publică pe o traiectorie în scădere și pot aborda presiunile structurale asupra deficitului fiscal pe termen mediu și lung.

Dacă criza continuă și ne aduce din nou într-o situație similară cu cea de anul trecut, va trebui să păstrați flexibilitatea politicii fiscale pentru a continua să îi sprijiniți pe cei mai vulnerabili, firmele care sunt viabile și care pot supraviețui pe termen lung. așadar, această flexibilitate este extrem de importantă în cazul în care pandemia prevalează și șocurile apar din nou.

Deci, agenda este clară, de asemenea pentru a ne asigura că recuperarea rămâne durabilă. Va trebui, de asemenea, să realizăm ecologizarea economiei, făcând economia mai prietenoasă din punct de vedere digital, dar lucrând și la aspectul de incluziune, al scăderii diferențelor dintre venitul pe cap de locuitor dintre părțile rurale și cele urbane.

Așadar, agenda este destul de mare, dar România are potențialul de a ieși cu adevărat din această criză abordând blocajele structurale, abordând lacunele instituționale și urmând o cale de redresare și creștere economică durabilă.

Ce sprijin acordă Banca Mondială guvernului român pentru a sprijini aceste reforme?

Avem un parteneriat îndelungat cu România, care este foarte centrat pe obiectivele coeziunii – aflată în centrul mandatului nostru pentru scăderea inegalităților și susținerea prosperității țării. Este vorba de soluționarea lacunelor instituționale în domeniile în care vedem că România a rămas în urmă în comparație cu alte țări și, de asemenea, de a ajuta la soluționarea problemelor structurale. Și este vorba de promovarea tranziției ecologice și a unei redresări ecologice, având în vedere cât de important este în prezent să abordăm provocările legate de climă și schimbările climatice. Este vorba de accelerarea reformelor structurale și de a ajuta România să convergă către standarde mai bune de venit. Colaborăm cu România, precum și cu alte țări, în contextul unui parteneriat. Aceștia sunt pilonii parteneriatului, de a ne asigura că se încurajează incluziunea, că îi ajutăm pe cei defavorizați și că ei sunt aduși în economie. Instituțiile sunt o parte extrem de importantă a angajamentului nostru pentru a ne asigura că funcționează în moduri care sprijină procesul de convergență. Dar și ecologizarea economiei, astfel încât țara să poată, pe termen mediu și lung, să meargă pe calea unei dezvoltări economice moderne, ecologice și durabile.

Anul trecut a fost un an de criză, anul pandemiei. Am reușit să răspundem cu flexibilitate la acest lucru și să sprijinim guvernul să navigheze în aceste momente dificile. Pentru a vă oferi un exemplu, am organizat proiecte de reformă a sectorului sănătății pentru a ajuta România să achiziționeze provizii și echipamente de urgență pentru a răspunde crizei. În mod similar, avem un proiect în învățământul gimnazial și am livrat ou echipamente și materiale pentru 1.100 de licee, pentru a le susține în aceste momente dificile. De asemenea, ne-am asigurat că elevii vulnerabili au acces la educație online. Și prin acest proiect am ajuns la 60.000 de elevi chiar în ultimul an, pentru a susține această educație online, atunci când copiii trebuiau să rămână acasă și să facă școală de la distanță. Continuăm să ne adaptăm și să ne extindem programele pentru a maximiza beneficiile pentru viața românilor și a oamenilor care trăiesc în România. Vom rămâne atenți la incluziune, incluziunea grupurilor vulnerabile, a persoanelor defavorizate, ne vom concentra din ce în ce mai mult pe „verde” și ne vom asigura că tranziția digitală și verde va duce la o economie modernă, la o economie care este potrivită pentru era digitală în care trăim. Și vom continua să sprijinim autoritățile din partea instituțională, astfel încât acestea să consolideze capacitatea instituțiilor de a oferi creștere și prosperitate pentru România.

Comentarii

    • Scepticismul față de vaccin din România a fost din cauza clasei politice iresponsabile inclusiv conducerile de partid si de stat!
      Nimeni nu mai are INCREDERE!
      🙄🙄

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.