Sursa foto: Ocean Credit
La o lună de la atacul din 7 octombrie al membrilor Hamas în Israel, care au ucis 1.400 de israelieni, investitorii se întorc treptat pe pieţele financiare ale ţării, acceptând cu prudenţă să se expună la cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Deşi o slăbire semnificativă a dolarului în ultima săptămână a ajutat, şekelul israelian a marcat o revenire remarcabilă marţi, deoarece a recuperat ce mai rămăsese dintre cei 5% pierduţi în zilele de după atrocităţile de luna trecută.
Preţurile acţiunilor şi obligaţiunilor din ţară au început să îşi revină şi ele, deşi acestea şi principalii indicatori de aversiune la risc de pe piaţă, cum ar fi credit default swap-urile (CDS) încă emit semne de avertizare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
”Faptul că luptele au loc doar în Gaza (deocamdată) şi nu în nord îi ajută pe investitorii locali să se concentreze asupra fundamentelor (economice)”, a declarat Yaniv Pagot, şeful de tranzacţionare la Bursa de Valori din Tel Aviv.
Răspunsul Israelului la atacuri, care au inclus răpirea a peste 240 de israelieni, a fost un bombardament aerian necruţător al Fâşiei Gaza, condusă de Hamas, urmat de o ofensivă terestră.
Teama iniţială a multor analişti a fost ca acesta să se extindă într-un conflict regional mai incendiar, care ar implica Hezbollahul susţinut de Iran în Liban, dar până acum grupul nu a intervenit.
Banca centrală a Israelului şi-a jucat şi ea rolul cu o serie de măsuri de sprijin şi a evitat reducerile ratelor dobânzilor.
Instituţia a recunoscut că economia va încetini, dar a subliniat că era într-o formă solidă înainte de război şi ar trebui să îşi revină, ca în conflictele trecute, dacă situaţia se va linişti.
“Am ştiut cum să ne redresăm din perioadele dificile din trecut şi să revenim rapid la prosperitate. Nu am nicio îndoială că o va face şi de această dată”, a spus guvernatorul băncii, Amir Yaron.
La începutul războiului, pieţele au fost uluite. Şekelul, care a scăzut deja cu 10% în 2023, parţial din cauza planului contestat al guvernului de a revizui sistemul judiciar din Israel, a scăzut cu 5% şi a atins un minim din ultimii 11 ani.
Tendinţa s-a schimbat săptămâna trecută, după ce Hezbollah a semnalat că este probabil să rămână pe margine deocamdată, iar Rezerva Federală a SUA a semnalat că ar putea să nu mai fie nevoie să majoreze din nou ratele dobânzilor.
Asta a făcut ca dolarul să se deprecieze în mod semnificativ.
”Sentimentul pieţei s-a stabilizat şi, în linii mari, aceasta este o mişcare a dolarului”, a declarat Geoff Yu, strateg seniorpentru pieţe valutare şi macroeconomie la BNY Mellon, referindu-se la scăderea dolarului american.
În acelaşi timp, banca centrală a Israelului ”a fost văzută ca întocmind un pachet credibil (ca reacţie la escaladarea războiului)”, a adăugat el, ceea ce a ajutat la atenuarea preocupărilor legate de o scufundare majoră a monedei, care creează instabilitate financiară şi alimentează inflaţia.
BANI REVIN
La doar două zile de la începutul războiului, banca centrală a declarat că va vinde valută în valoare de până la 30 de miliarde de dolari pentru a apăra şekelul şi va oferi pieţei lichidităţi de 15 miliarde de dolari prin tranzacţii swap. Datele arată că a cheltuit mai puţin de o treime, 8,2 miliarde de dolari, din acel angajament în cursul lunii octombrie.
Banca mai are la dispoziţie rezerve valutare de peste 190 de miliarde de dolari şi a executat schimburi de 400 de milioane de dolari în şekeli.
Şekelul s-a mai apreciat cu 0,7% faţă de dolar, pentru a reveni marţi la un nivel de dinainte de război, de 3,86 la dolarul verde.
Costul de împrumut al guvernului, măsurat prin randamentul obligaţiunilor de referinţă pe 10 ani, a scăzut, de asemenea, înapoi la 4,22%, aproape unde era înainte de atac şi cu mult sub nivelul de vârfului de 4,67% atins după.
Indicele acţiunilor din Israel, denominat în dolari, al MSCI şi-a recuperat mai mult de jumătate din pierderile iniţiale şi este în declin cu 6,3%, comparativ cu o scădere cu 15% la sfârşitul lunii octombrie.
”Banca Israelului a luat măsuri foarte agresive. De câte ori jucătorii (de pe piaţă) văd că lichiditatea este acolo, iar Banca Israelului este la curent cu lucrurile şi este dispusă să intervină ori de câte ori este necesar, atunci devin mai încrezători”, a declarat Gil Moshe, director pentru pieţe la unitatea din Israel a băncii americane Citi, citat de Reuters.