Foto: Sondă offshore / ExxonMobil
Legea offshore va intra miercuri la vot în plenul Senatului, după ce marți a primi un raport pozitiv în comisiile reunite de energie și de buget-finanțe.
Au fost înregistrat 17 voturi „pentru” și două „împotrivă”.
În cadrul şedinţei, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a prezentat principalele modificări la legea offshore, subliniind că prin adoptarea acestora se vor debloca investiţiile din Marea Neagră şi vor fi accelerate investiţiile în onshore-ul de adâncime, se va asigura securitatea în aprovizionare a ţării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma.
„Modificarea la Legea 256 era necesară, ea a fost asumată de liderii coaliţiei de guvernare şi sperăm noi, odată cu adoptarea ei, să deblocheze atât investiţiile din Marea Neagră, din perimetrele offshore de gaze naturale, cât şi să accelereze investiţiile în onshore-ul de adâncime, mă refer în special la perimetrul Caragele şi, evident, dacă vor urma alte runde de licitaţii (…), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru petrol, să urmeze o accelerare a investiţiilor. Legea adoptă principiul stabilităţii şi predictibilităţii. Practic, toate regimurile fiscale de redevenţă (…) rămân, pe toată perioada acordului petrolier, stabile şi predictibile. Investitorii ştiu la ce să se aştepte, atât cei care au acorduri petroliere încheiate, cât şi cei care vor încheia acorduri petroliere ulterioare ştiu că acestea nu mai pot fi modificate (…). Pe ansamblu, producţia României, odată cu începerea, la sfârşitul lui 2026 şi începutul lui 2027, a exploatărilor din perimetrul Neptun Deep, practic aproape se va dubla, vom produce mult mai mult decât vom putea consuma. Avem timp până în 2026 să creştem consumul de gaze naturale şi să fim pregătiţi pentru a absorbi o cantitate cât mai mare şi, evident, România producând mai mult decât consumă, va putea deveni furnizor de securitate energetică regională”, a precizat Popescu, potrivit Agerpres.
El a menţionat că, faţă de legea iniţială, la regimul fiscal, acel impozit pe venitul suplimentar a fost practic eliminat.
„Pragul de impozitare sub 85 de lei până în 45 de lei. În condiţiile actuale de piaţă, preţurile de cost de producţie se apropie de nivelul de 85 de lei şi nu era normal să impozităm preţul de cost. În plus, modificarea la regimul fiscal are şi clauză de asigurare a securităţii în aprovizionare cu gaze naturale a României. Avem un articol în mod special dedicat pentru acest lucru, art.20. În caz de criză energetică, Guvernul poate interveni şi asigura aprovizionarea cu prioritate a pieţei româneşti şi, de asemenea, pentru contractele bilaterale la fel. Pentru stabilitatea preţului şi a stabilităţii în aprovizionare, contractele bilaterale vor fi doar notificate către ANRE, dând posibilitatea şi dreptului de preempţiune a statului român, Autoritatea Naţională a Rezervelor Statului, să-şi rezerve acest drept, la acelaşi preţ cu care cumpărătorul cumpără de la cei care exploatează gazele din Marea Neagră, gazul natural. Avem două posibilităţi de a asigura securitatea în aprovizionare, în caz de criză energetică şi dreptul de preempţiune al statului român, aşa încât România să aibă acces la gazele naturale atât în perimetrele offshore, cât şi în perimetrele onshore”, a afirmat Popescu.
Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a informat, luni, că legea offshore va fi votată miercuri şi va fi transmisă „imediat” la Camera Deputaţilor, în contextul în care coaliția de guvernare a stabilit dezbaterea actului normativ în procedură de urgență. El a precizat că orice modificare la acest act normativ trebuie negociată şi agreată în coaliţia de guvernare.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, spunea că legea offshore va fi adoptată în această sesiune parlamentară, având în vedere că s-a solicitat dezbaterea acesteia în Parlament în procedură de urgenţă. „Eu cred că va fi adoptată în cursul lunii mai atât de camera superioară, cât şi de Camera Deputaţilor şi trimisă la promulgare”, potrivit lui Virgil Popescu.
Reamintim însă că proiectul de modificare a legii offshore, menit să deblocheze investițiile pentru extragerea gazelor de la Marea Neagră, asumat de înșiși liderii coaliției de guvernare din România, riscă să fie neconstituțional, atrage atenția Consiliul Legislativ, care a acordat un aviz favorabil inițiativei legislative, dar cu numeroase observații. (Detalii, AICI)
Totodată, proiectul ar putea ridica probleme de concurență, arată opinia Consiliului Concurenței. (Detalii, AICI)
De asemenea, Virgil Popescu a transmis că vrea ca în această vară să voteze legea pentru investițiile în zona eoliană offshore. Acesta spune că potenţialul energetic în zona eoliană offshore este foarte mare şi este nevoie de o lege pentru a demara investiţiile, lege pe care vrem să o dăm în această vară.
„Lucrăm la un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru a aproba investiţiile în zona eoliană offshore. Potenţialul este foarte mare de energie electrică. Este nevoie de o lege. Ne-am uitat pe modelul polonez, pe modelul din Marea Britanie. Vom face un model în aşa fel încât să putem da drumul la investiţii. Noi vrem să o dăm în această vară”, a spus ministrul.
Acest act normativ este necesar, a explicat el, pentru a şti cine dă autorizaţie de construcţie dacă instalaţiile au fundaţie pe mare, cum se iau avizele, dacă sunt flotante, cine dă autorizaţia, cum se scot perimetrele la licitaţie, cine are acces la ele, cine poate să facă primul proiect pilot, „lucruri care se vor pune în aşa fel încât să demarăm investiţiile”.
Virgil Popescu a semnalat că există interes mare din partea investitorilor şi de aceea se va grăbi această lege.
Întrebat ce ţări mai au astfel de infrastructură, ministrul Energiei a precizat că, la nivelul Mării Negre, anul trecut le-a făcut propunerea colegilor bulgari, la Sofia, la Iniţiativa celor Trei Mări.
„Am semnat la Sofia acum o declaraţie comună pentru energie regenerabilă, inclusiv în Marea Neagră, să facem un proiect comun. Am discutat la nivelul Comisiei Europene acest lucru şi un proiect de acest gen între România şi Bulgaria ar putea fi finanţat prin proiecte de interes comun pe lista a şasea de către Comisie”, a punctat Popescu.