Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Legea pensiilor a fost adoptată marți pe repede-înainte în Senat, întâi în comisia de muncă și apoi în plen, iar multe dintre amendamentele admise în comisia de muncă au fost ulterior respinse în plen. Ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș au lipsit de la dezbateri. Un secretar de stat din Ministerul Muncii a anunțat că legea va avea un impact de 25 de miliarde lei anul viitor. Opoziția (USR) a încercat să afle de unde vor fi găsiți acești bani, dar niciunul dintre susținători nu a oferit vreo explicație.
UPDATE 19.43 Senatorii au adoptat marți proiectul de lege a pensiilor, cu 83 de voturi „pentru” (PSD, PNL și unii parlamentari UDMR), 6 voturi „împotrivă” și 19 abțineri (AUR și USR).
UPDATE 19.00 În plenul Senatului au fost respinse mai multe amendamente adoptate anterior în comisia de muncă din Senat, iar parlamentarii se ceartă pe procedură, spunând că nu permite acest lucru.
UPDATE 18.00 Marius Stanciu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a declarat că impactul bugetar al legii este de 25 de miliarde lei, dintre care 15 miliarde lei sunt necesare pentru indexarea punctului de pensie cu 13,8%, iar 10 miliarde lei pentru recalculare pe baza noii legi. El a mai precizat că va fi achiziționată o aplicație informatică pentru recalcularea pensiilor, după adoptarea legii. El a mai spus că în 2024, Guvernul se va încadra în ținta de 9,4% din PIB cu cheltuielile cu pensiile.
UPDATE 17.37 Senatul a început dezbaterea legii pensiilor.
UPDATE 16.30 Comisia de muncă din Senat a dat raport de admitere cu amendamente pe legea pensiilor, cu 18 voturi „pentru”, 8 abțineri și un vot împotrivă.
UPDATE 15.25 Senatorul PSD, Daniel Zamfir, i-a insultat pe cei din USR în timpul dezbaterilor, după ce aceștia au acuzat că nu sunt bani pentru majorările promise și au cerut prezența miniștrilor de la Finanțe și Muncă la dezbateri.
„Ați pus din burtă aceste 10 miliarde și repet, ori nu creșteți pensiile, ori amânați momentul în care o veți face, ori mințiți privind impactul bugetar. Ziceți cât costă. Dați din buzunarul dvs?”, a reproșat senatorul USR, Irineu Darău, parlamentarilor Puterii.
În replică, senatorul PSD, Daniel Zamfir, le-a reproșat celor din USR modul în care au făcut Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Eu n-aș fi dat în niciun caz din buzunarul nostru prin PNRR 240.000 de euro să cumpăr penisuri și vagine de pluș”, a spus acesta.
UPDATE 14.50 A început dezbaterea pe proiectul de lege. Amendamentele opoziției sunt respinse pe bandă rulantă.
UPDATE 14.00. Contre între putere și opoziție. Anca Dragu, de la USR, fost ministrul de Finanțe a cerut să se lămurească sursele care vor finanța creșterile de pensii. „V-am rugat să aduceți strategia fiscal-bugetară pe termen mediu în care să vedem sursele de finanțare, e o cerință elementară. În țările europene în această perioadă deja sunt aprobate bugetele pentru 2024, noi nu știm nici cum se termină anul acesta, nu avem rectificare, nu știm ce puneți în bugetul pentru 2024 și cum facem loc acestor creșteri de pensii, vrem să ne asigurăm că ceea ce scrie în lege se poate aplica”, a spus Dragu.
Aceasta a fost însă atacată de reprezentantul PSD. „Stați liniștită că se poate! Dvs, USR, nu înțelegeți nimic, dvs ați făcut un PNRR… o prostie din punctul ăsta de vedere, ați făcut o mare porcărie”, i-a replicat senatorul Daniel Zamfir (PSD).
„Sigur se va găsi și sursa de finanțare, pe încasări, digitalizare, măsuri care vor fi luate în perioada următoare. Săptămâna viitoare vin actele normative care să genereze o mai bună încasare. Îngrijorări există, dar să nu mergem pe ideea de nu se poate”, a spus senatorul Ion Rotaru (PSD), președintele Comisiei pentru Muncă.
Anca Dragu a reclamat că nu există o sursă de finanțare reală pentru majorarea pensiilor. „Nu avem sursa de finanțare la această lege. Mi-e teamă că această lege vine la pachet cu creșteri de taxe și impozite usturătoare”, a spus Dragu la dezbaterile din comisie.
Răspunsul a venit tot de la senatorul PSD, Daniel Zamfir: „Vreau să vă spun ceva foarte clar: această lege aduce o echitate despre care de mulți ani vorbim. De vreo 20 de ani de zile oamenii așteaptă de la calsa politică să le facă dreptate. Nu ați domnilor de la USR că oamenii nu ne-au votat ca să ne plângem că nu sunt bani? Aici este vorba de decizie politică, de determinare. Guvernul asta a decis să pună capăt inechității sociale. Nu putem să le mai spunem că nu sunt bani pentru că voi cei de la USR ați trecut în PNRR că faceți piste de biciclete în vârf de munte și am băgat vreo 500 de milioane acolo”.
UPDATE 13.32 Dezbaterile din comisia de muncă au început cu certuri între membrii USR și PSD, privitoare la viteza cu care trece legea pensiilor.
Senatorii USR au cerut un timp de consultare a tuturor amendamentelor, spunând că le-au primit cu 5 minute înainte de începerea ședinței.
Senatorii PSD au invocat urgența adoptării legii, ținând cont că plenul Senatului este programat pentru ora 17.00.
UPDATE 13.30 Lista amendamentelor depuse de toate partidele: Tabel lucru
PSD propune două valori ale punctului de referință, unul pentru condiții normale de lucru și unul în plus pentru condiții speciale de muncă.
„ Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 83 alin. (1) reprezintă:
a) pentru conditii normale si conditii deosebite de munca raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25,
b) pentru conditii speciale de munca raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 20.”, arată amendamentul.
Modificarea vine pentru că, spun senatorii PSD, forma actuală propusă creează discriminare între persoanele care au desfășurat activitate în aceleași condiții de muncă și pentru care stagiile de cotizare erau stabilite diferențiat în funcție de condițiile de muncă.
Astfel, ei propun că la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este 81 lei pentru conditii normale si conditii deosebite si de 101 lei pentru conditii speciale.
PSD a mai depus amendamente ca legea pensiilor să vizeze și persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022 și care datorează contribuția de asigurări sociale
UPDATE 11.38 USR a depus o serie de amendamente la Legea pensiilor, care intră marți în Parlament în procedură de urgență, între care plafonarea pensiilor speciale, posibilitatea de a dubla contribuția la Pilonul 2, salariații care au peste vârsta de pensionare să poată renunța să mai contribuie la fondul de pensii, încetarea mandatului ministrului Muncii dacă ratează recalcularea pensiilor în termen de 6 luni.
USR propune, de asemenea, includerea în condiții de muncă speciale a personalului medical care lucrează sub radiații și eliminarea din condiții de muncă speciale a celor care lucrează în transportul de material lemnos.
Un alt amendament prevede obligația Casei Naționale de Pensii Publice să informeze din oficiu, în fiecare an, plătitorii de contribuții referitor la punctele acumulate.
Alte amendamente depuse de USR vizează creșterea contribuției la Pilonul 2 cu câte 0,5% pe an, până la 6%, cum era planul inițial în urmă 15 ani, Fondul de pensii de stat să poată fi alimentat și cu venituri din redevențe și concesiuni, eliminarea cerinței de certificat de viață semnat de două ori pe an în fața autorităților, la consulatele României, pentru pensionarii care își încasează pensiile în străinătate.
Știrea inițială
Legea pensiilor intră marți la vot final în Senat, potrivit unei decizii luate luni de biroul permanent al Senatului. Proiectul de lege inițiat de guvernul Ciolacu va fi dezbătut marți dimineață în comisiile de specialitate, iar marți la ora 17.00 va intra la vot în Senat. Urmează Camera Deputaților pentru dezbateri și votul final.
Legea inițiată de ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu (PSD) prevede creștere cu 40% a bugetului pentru pensii, o creștere despre care analiștii au spus că este nesustenabilă, mai ales că România este deja în procedură de deficit bugetar.
Amintim că reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) au recomandat modificarea legii pensiilor, pentru că va avea un impact de 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2024 și va afecta ținta de deficit bugetar asumată de România, afirmă surse guvernamentale consultate de Economedia.
Ministerul Finanțelor afirma că sunt necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației, care să acopere impactul bugetar de minim 33 miliarde lei al legii pensiilor, care nu a fost luat în calcul în propunerile de limite de cheltuieli pentru anul 2024 trimise Guvernului, arată un document obținut de Economedia.
Amintim că noua lege a pensiilor a fost adoptată, joi, în ședința de Guvern, după ce a creat prima criză majoră din coaliția de guvernare din ultimii doi ani. Liberalii în frunte cu ministrul Finanțelor Marcel Boloș au reclamat, joi dimineață, „inadvertențe” pe cifrele din noua lege a pensiilor creată de ministerul Muncii condus de social-democrata Simona Bucura-Oprescu. Ministerul Finanțelor a dat joi aviz condiționat pe proiectul legii pensiilor, potrivit documentului consultat de G4Media. (Toate detaliile, AICI)
Economedia a scris, miercuri: de unde aduce Guvernul 34 de miliarde de lei în plus la bugetul asigurărilor de stat pentru a majora pensiile și pentru a compensa contribuțiile în plus virate la Pilonul 2, anul viitor, în contextul în care ecuația bugetară pentru anul 2024 arată practic imposibil de rezolvat?
Impactul majorărilor este uriaș: cheltuielile cu pensiile cresc cu 30 de miliarde lei anul viitor. În același timp, contribuțiile virate la bugetul asigurărilor de stat rămân aceleași. Din contră, chiar, de la 1 ianuarie 2024 avem lege să se majoreze contribuția virată la Pilonul 2 de pensii de la 3,75% la 4,75%, așa că procentul virat la Pilonul 1, cel public, va scădea la 20,25%, de la 21,25% în prezent. Un minus de circa 4 miliarde lei la bugetul de pensii publice.
În 2023 cu siguranță că deficitul bugetar va depăși ținta asumată în fața Comisiei Europene, după ce veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile autorităților au derapat pe baza acestor venituri umflate din pix. În 2024 ecuația arată și mai complicat, în contextul în care Guvernul trebuie să majoreze salariile profesorilor, să plătească proiecte majore de infrastructură cărora trebuie să le taie panglica de an electoral, în timp ce reduce și deficitul bugetar. Iar măsurile fiscale adoptate în acest an cu aplicare în 2024 s-ar putea să nu fie suficiente, a recunoscut însuși ministrul Finanțelor Marcel Boloș, motiv pentru care am putea vedea noi surprize chiar până la finalul anului. (Detalii, AICI)